Te Papiteroraa o te Fatu B

I te dominika i muri mai i te Epiphania
Ia faahanahana hia te Epiphania i te 7 e aore r? i te 8 no Tenuare, e faahanahana hia ia te oroa o te Bapetitoraa o te Fatu i te mahana e ravehia hoe taioraa e te Salamo hou te evanelia

TE PAPETITORAA O TE FATU - B

Oro’a

TAIORAA MATAMUA
                                                                     « A haere mai i te mau pape ! A faaroo mai, e e ora to tatou varua »
A taio tatou i te puta a Isaïa peropheta      55, 1-11
Teie ta te Fatu e parau nei : e te feia atoa tei poiha, a haere mai i te mau pape ; e te feia moni ore, a haere mai, a hoo, a amu, a haere mai, a hoo noa ma te moni ore, e ma te taui ore, i te uaina e te û. E aha outou i horoa’i i ta outou moni i te mea maâ ore, e ta outou ohipa i te maâ paia ore ? A faaroo maitai outou ia’u na, a amu hoi i te maâ maitai, e e mauruuru ta outou varua, ia poria i te reira. A faafariu mai i to outou taria e a haere mai ia’u nei ; a faaroo mai, e e ora to outou varua ; e na’u e fafau ia outou i te faufaa mure ore, e te aroha tamau i fafau hia ia Davida ra. Inaha, ua horoa vau iana ei ite i te mau nunaa, ei arahai e ei haapii i te mau etene. Inaha, te fenua ta oe i ore i ite, e parau oe iana ; e te mau fenua tei ore i itea e oe, e horo mai ïa ia oe na, no te Fatu, to Atua, e no tei Moâ i Iseraela nei, no te mea ua faahanahana oia ia oe. A imi outou i te Fatu, oi tia te itearaa hia ; a tiaoro outou iana, oi fatata mai. Ia faarue te paieti ore i tona haerea e te taata parautia ore i tana mau opuaraa, e ia hoi oia i te Fatu, e nana oia e aroha mai, e ia hoi i to tatou Atua, no te mea te hinaaro rahi nei oia e faaore i te hara. E ere to’u ra mau manao i to outou mau manao, e ere hoi to outou mau haerea i to’u  mau haerea ; te na reira maira te Fatu. Mai te rai nei hoi, e teitei rahi tona i nia i te fenua, oia’toa to’u mau haerea, e teitei ïa i to outou ra mau haerea, e to’u ra mau manao i to outou mau manao. E mai te ua e topa nei, e mai te hiona no nia mai i te rai, e aore e hoi faahou i reira, area ua faararirari i te repo, e ua tae i roto, e ua faatupu ihora, e ua horoa i te huero i te taata ueue, e te maâ i tei amu ra ; mai te reira te parau no roto mai i ta’u vaha, e ore ïa e hoi faufaa ore noa mai ia’u nei ; area e faatupu i ta’u i opua, e e manuia, no te mau mea ta’u i faaue atu.

      - O te Parau ïa a te Atua.

HIMENE Is 12, 2, 4bcd, 5-6
R/ E e huti outou i te pape ma te oâoâ
no roto mai i te mau tumu o te Faaora ra !

Inaha o te Atua o to’u Faaora ïa,
e tiaturi au, e e ore au e mataû :
o to’u hoi ïa puai, e to’u ïa arueraa, o te Fatu ïa ;
e ua riro mai oia ei ora no’u.

A haamaitai outou i te Fatu,
a tiaoro atu i tona ra ioa :
a faaite i te taata i tana mau ravea puai ;
a haamanao e, e ioa hanahana tona.

A himene outou i te Fatu i te mau ravea hau ae nana ra :
e a faaite haere i te reira i te fenua’toa ra.
A umere ma te oâoâ, e a arue, e te utuafare o Siona ra e :
te rahi ra hoi tei Moâ i Iseraela nei i rotopu ia oa na.

TAIORAA PITI
                                                                    « Te Varua, te pape ’e te toto »
A taio tatou i te epitore matamua a Ioane     5, 1-9
O tei faaroo e, o Iesu te Kirito, ua fanauhia ïa e te Atua, ’e o tei here i te Atua, o tei faafanau ra, te here atoa nei ïa i te taata i fanauhia e te Atua. Teie te mea e ite ai tatou e, te here nei tatou i te mau tamarii a te Atua : ia here tatou i te Atua ’e ia rave tatou i t?na mau faaueraa. Teie hoi te here i te Atua : ia tapea maite tatou i t?na mau faaueraa. E ere t?na mau faaueraa i te hopoia teimaha. No te mea te mau taata atoa i fanauhia e te Atua ra, e upootia ïa ratou i te ao nei. ’E te r? i v? ai te ao nei, o to tatou ïa faaroo. O vai te upootia i teie nei ao, maori ra o te taata e faaroo ra e, o Iesu te Tamaiti a te Atua. O Iesu-Kirito tei haere mai ma te pape ’e te toto, eiaha ma te pape anae, ma te pape r? ’e te toto atoa ra. O te Varua te ite e faaite mai e, e parau mau te reira, no te mea o te Varua te parau mau. E tootoru maoti ite e haapapu mai : te Varua, te pape ’e te toto, ’e ua t? hoi te faaiteraa a taua tootoru nei. Te faarii nei tatou i te faaiteraa a te taata e ti’a mai ei ite. E rahi atu r? te faufaa o te faaiteraa a te Atua, ’e ua riro hoi te Atua ei ite no t?na Tamaiti, ’e ua faatia oia iana ra.

      - O te Parau ïa a te Atua.

ALLELUIA
Alleluia. Alleluia.
Ite atura Ioane ia te Fatu i te haerea mai iana ra,                    Ioa 1, 29
ua na ? a’era oia :
« Inaha te Arenio a te Atua, oia e hopoi ’? atu i te hara a to te ao nei. »

Alleluia.

EVANELIA
                                                          « O ta’u Tamaiti here oe, ua mauruuru roa vau ia oe »
 A taio tatou i te Evanelia a Mareko peata     1, 7-11
I taua anotau ra, ua poro maira Ioane-Papetito : « Oia e rahi a’e t?na mana i t?’u, te haere mai ra ïa i muri iho ia’u, ’e eita vau e au i te pi’o i raro e tatara i te tapea o tana t?ma’a. I papetito noa na vau ia outou i te pape, area oia, e papetito ïa ia outou i te Varua-Maitai. » I taua mau mahana ra, haere maira Iesu, mai Nazareta maira i Galilea ra, ’e ua papetitohia ihora oia e Ioane i roto i te pape Ioridana. ’E tei te haereraa mai oia i nia, mai te pape maira, ite a’era oia i te ra’i i te haeara’ahia ’e te Varua i te pouraa mai i nia iana, mai te uupa ra. ’E e reo maira, no te ra’i mai, i te na ?raa mai e : « O ta’u Tamaiti here oe, ua mauruuru roa vau ia oe. »

     - Haapopou tatou i te Parau a te Atua.