TE EPIPHANIA O TE FATU

I TE DOMINIKA I MURI MAI I TE 1 NO TENUARE
TE EPIPHANIA O TE FATU

Oro'a hanahana

TAIORAA MATAMUA
                                             « E ua hiti mai te hanahana o te Fatu i nia ia oe »
A taio tatou i te puta a Isaïa peropheta       60, 1-6
A tia i nia, ia maramarama, e Ierusaleme e ; no te mea ua tae mai to oe maramarama, e ua hiti mai te hanahana o te Fatu i nia ia oe. Inaha, e ati hoi te fenua nei i te poiri, E te mau nunaa i te poiri taotao ; area i nia ia oe ra e hiti mai ïa te Fatu e e itea mai hoi tona hanahana i roto ia oe ra. E haere noa mai hoi te mau nunaa i to oe maramarama, e te mau arii i te anaana no te hitiraa o to oe ra mahana. A nânâ i to mata i nia, a hio e ati noa’e ; ua putuputu mai ratou atoa, i haere mai ratou ia oe ra, e tae mai to mau tamarii tamaroa mai te fenua roa mai, e tia noa ïa i nia i pihai iho ia oe na. E i reira oe e ite ai e, e rahi roa to oe maitai, e maere hoi to mafatu, e e horahora hia, ia hopoi hia mai te mau taoa no te moana ia oe ra, e ia tae mai te puai o te mau nunaa ia oe ra. E api oe i te rahi o te kamela e te bekari no Madiana e no Epha, e haere mai to Saba’toa ma te auro, e te tumiana i te hopoiraa mai, e ma te faaite haere i te haamaitairaa i te Fatu ra.

     - O te Parau ïa a te Atua.

SALAMO                                                 71, 1-2, 7-8, 10-11, 12-13
R/
E tahopu te mau nunaa atoa,
i mua ia oe, e te Fatu e.

E te Atua e, a horoa i ta oe parau au na te arii,
e na te tamaiti a te arii i ta oe parautia.
Ia haava oia i to nunaa na roto i te parautia,
ia au tona haavaraa i to mau taata rii.

I tona anotau e tupu te parautia,
e rahi te hau e tae noa’tu i te hopea o te mau avae.
E arii oia mai tera miti e tae roa’tu i te tahi,
mai te anavai rahi e tae roa’tu i te hopea o te fenua nei.

E aufau te mau arii no Taresisa e no te mau fenua rii i te moni na’na.
E horoa mai te arii no Saba e no Seba i te ô ia’na.
E tipapa te mau arii atoa i mua ia’na,
e tavini mai ia’na te mau etene atoa.

E faaora oia i te taata o tei tiaoro mai
e te taata rii o te faaea tauturu ore noa.
E aroha oia i te taata paruparu e te taata veve,
e faaora oia i to te taata veve varua.

TAIORAA PITI
                                          « I teienei, ua heheuhia mai e : E feia ai’a te etene e te Ati-Iuda atoa ra, e e noaa ia ratou te mau mea i parau fafauhia »
A taio tatou i te epitore a Paulo peata i to Ephesia      3, 2-3a.5-6
E au mau taeae e, no te mea ua ite outou i te karatia ta te Atua i horoa mai ia’u no outou. Ua heheu mai oia ia’u i te ite i te parau ’aro i faaite-poto-hia atu na e au. Aita taua parau ’aro nei i faaitehia i te taata o te mau u’i i mutaa iho ra, mai tei faaitehia mai nei e te Varua i te mau Apotoro ’e te mau peropheta a te Kirito. E feia ’?i’a, e te etene ’e te Ati-Iuda atoa ra, ua riro ei tino hoe ’e te Ati-Iuda atoa, ia noaa atoa ia ratou te mau mea parau-fafauhia mai na roto i te Evanelia, a Iesu-Kirito.

     - O te Parau ïa a te Atua.

ALLELUIA
Alleluia. Alleluia.
Ua ite tatou i tôna fetia i te hitiraa mai,              
cf. Mat 2, 2
’e te haere mai nei tatou e tahopu i mua iana.
Alleluia.

EVANELIA
                                                      Te haere mai nei matou no te Hitia o te rä mai e tahopu i mua iana i te Arii
Evanelia o Iesu-Kirito a Mataio peata           2, 1-12
’E, fanauhia a’era Iesu i Betelehema i Iudea ra, i te tau i te arii ra o Heroda, inaha e m?goi tei tae mai i Ierusalema no te Hitia o te r? mai. ’E ua ui maira : « Teihea te arii o te Ati-Iuda, o tei fanau-noa-hia a’enei ? No ite noa a’enei hoi matou i t?na fetia i te hitiraa mai ’e te haere mai nei matou e tahopu i mua iana . » Faaroo a’era te arii Heroda i taua parau ra, ’?ehuehu roa a’era to Ierusalema atoa ra. Ua haaputuputu maira oia i te mau tahu’a rarahi atoa, ’e i te mau papai parau o te nunaa, ’e ua ui atura ia ratou i te vahi e fanauhia ai te Mesia. Na ? maira ratou : « Ei Betelehema i Iudea oia e fanauhia ai, Mai tei papaihia e te peropheta ra : E o oe, e Betelehema i Iudea, e ere mau ? oe i te iti roa o te mau oire p? o Iuda ; no roto mai hoi ia oe te hoe tavana, o te aratai i t?’u nei nunaa ia Iseraela. » Titau huna atura Heroda i te mau magoi e haere mai iana ra, ’e ua ui atura oia ia ratou i te tau i f? mai ai taua fetia ra. ’E ua tono atura oia ia ratou I Betelehema, na ? atura : « A haere, a maimi maite i taua tamaiti ra, ’e ia itea oia ia outou, e faaite mai outou ia’u, ia haere atoa vau e tahopu i mua iana. » ’E, ia faaroo a’era ratou i taua mau parau a tge arii ra, haere atura ratou, e inaha, te fetia ta ratou i ite na i te hitiraa mai, te na mua atu ra ïa ia ratou, ’e ia tae i nia a’e i te vahi tei reira te tamaiti, faaea ihora. I te iteraa ratou i taua fetia ra, rahi roa atura to ratou oaoa. ’E, ia tomo atura ratou i roto i te fare, ite atura ratou i te tamaiti ’e t?na metua vahine o Maria. Topa turi ihora ratou i raro, ’e ua tahopu ihora i mua i te tamaiti iti. ’E, iriti a’era ta tatou mau afata taoa, ua p?p? atura ratou i te auro, i te tumiana ’e te mura ei ? nana. ’E, faaheitaotohia a’era ratou e, eiaha e hoi faahou ia Heroda ra, reva atura ratou i to ratou fenua na te tahi ea ’?.

     - Haapopou tatou  i te Parau a te Atua.