PENETEKOTE B

PENETEKOTE

Oro’a hanahana

PURE TUTIA i te pô na mua ae

TAIORAA MATAMUA
E tia ai maiti hoe taioraa i roto i na taioraa e maha i raro nei :
1.                                     « Ua mairi hia tona ioa o Babela, no te mea i reira ra to te Fatu faahuru è raa i te reo o te mau fenua’toa »
A taio tatou i te puta Genese      11, 1-9
Hoe roa ra reo o to te ao atoa nei, e hoe hoi parau. I to ratou haereraa mai, mai te hitia o te râ mai, ite atura ratou o te hoe vahi papu i te fenua ra i Senaara, parahi ihora ratou i reira ra. Ua parau ihora ratou ratou iho : A haere mai, a oi tatou i te araea ma te tahu i te reira i te auahi. Roaa maira ia ratou te ofai araea ei ofai papa ra, e te tapau uaua ei pua ra. Parau ihora ratou : a haere mai, a hamani tatou i te hoe oire e te hoe pare, e ia teitei roa te nini e tae roa’tu i te rai, ia riro to tatou ioa ei ioa tuiroo, hou to tatou purara è raa i te mau fenua’toa ra. Pou maira te Fatu i raro e hio i te oire e te pare ta te mau tamarii a Adamu i patu ra. E ua naô maira : inaha, hoe noa iho nunaa teie feia, e hoe roa ra reo to ratou atoa ra ; ua haamata ratou i teie ohipa, eita hoi e ore to ratou opuaraa e oti roa’tu te ohipa. Mai haere tatou i raro e faahuru è i to ratou ia ore te hoe ia faaroo i to tona iho taata tupu reo. I reira ra to te Fatu haapurararaa’tura ia ratou i te mau fenua’toa e ati noa’e, e faaea ihora ratou i te patu i taua oire ra. E no reira ua mairi hia tona ioa o Babela, no te mea i reira ra to te Fatu faahuru è raa i te reo o te mau fenua’toa, e tona haapurararaa’tu ia ratou i te aroa o te mau fenua’toa.

    - O te Parau ïa a te Atua.

E aore râ :
2.                         « Ua pou maira te Fatu i nia i te vahi teitei roa a’e o te mou’a Sinai i mua i te aro o te nunaa »
A taio tatou i te puta Exodo      19, 3-8a.16-20b
I taua mau mahana ra, haere aera Mose i nia, i te Atua ra, e ua pii maira te Fatu iana no nia mai i te moua ra, e ua naô maira : « E parau atu oe i te utuafare o Iakoba, e e faaite atu oe i te mau tamarii a Iseraela : “Ua ite outou iho i ta’u i rave i to Aiphiti, e mai te aha te huru to outou maraaraa ia’u na nia i te pererau aeto ra, e ua rave au ia outou no’u iho. No reira, i faaroo outou i ta’u reo, e i haapao maite i ta’u ra faufaa, e riro, ïa outou ei feia maiti hia no’u ra i te mau nunaa’toa ; na’u hoi te fenua e ati noa’e. O outou râ ei basileia tahua anae no’u, ei nunaa moâ ; “o ta oe ïa parau e parau atu i te mau tamarii a Iseraela ra. » Ua haere maira Mose, putuputu maira te feia matahiapo, faaite atura oia ia ratou i ta te Fatu mau parau i parau maira. Ua naô tahi noa maira te taata’toa : « O ta te Fatu i parau mai, o ta matou ïa e rave. » E tae aera i te toru o te mahana i te poipoi, ia ao roa aera, inaha, o te patiri ihora i te faarooraa hia, e te uiraa i te itearaa hia, e te hoe ata meumeu i te tapoiraa i te moua ra,  e te oto hoi o te pu i te painaraa, e mea puai roa ïa ; ua mataû roa te taata i roto i te tiahapa. Ua aratai atura Mose i te taata i rapaeau mai i te tiahapa e farerei i te Atua ra, e parahi ihora ratou i te tumu o te moua ra. E au auahi anae atura taua moua ra o Sinai, no te mea i pou mai te Fatu i nia ihora na roto i te auahi, e pee atura te au auahi i nia mai te auahi umu rahi ra,     e mea riaria rahi ihora taua moua ra. E rahi maite aera te oto o te pu, e te haere atura i te vahi atea ; ua parau atura Mose e ua pahono maira te Atua iana. Ua pou maira i te Fatu i nia i te moua ra o Sinai i nia roa iho i te tupuai moua ra, e ua pii maira ia Mose e haere i nia iho i te vahi teitei roa.

    - O te Parau ïa a te Atua.

E aore râ :
3.                            « Outou, e te mau ivi marô, inaha, e tuu au i te varua i roto ia outou na, e e ora outou »
A taio tatou i te puta a Ezekiela peropheta      37, 1-14
I taua mau mahana ra, te i nia ia’u te rima o te Fatu, e ua aratai mai ia’u te varua a te Fatu, e ua tuu mai ia’u i te hoe vahi papu tei î i te ivi marô ; e ua aratai mai ia’u na ropu e ati noa’e ; e rahi roa ratou i nia i te aroa o taua vahi papu ra, e ua marô roa ino. E ua naô maira ia’u e : « E te tamaiti a te taata, e manao anei oe, e ora teienei mau ivi ? » Pahono atura vau : « E te Fatu, te Atua, o oe tei ite. » Naô maira oia ia’u : « A tohu na oe i nia i teienei mau ivi, e e parau atu oe ia ratou : outou, e te mau ivi marô, a faaroo mai na i te parau a te Fatu. Teie ta te Fatu, te Atua, e parau nei i teienei mau ivi : inaha, e tuu au i te varua i roto ia outou na, e e ora outou. E e tuu au i te uaua i nia ia outou ; e e faatupu au i te iô i nia ia outou ; e e tapoi au ia outou i te iri, e e tuu au i te varua ia outou, e e ora outou ; e e ite outou e, o vau te Fatu. » Ua tohu aera vau, mai tana i faaue maira ; e i to’u tohuraa, inaha, te haruru maira, e te aueueraa ; e ua puoi maira te mau ivi te tahi i te tahi, i tona iho tuatiraa. Hio atura vau, e inaha, ua tupu te uaua e te iô i nia ia ratou ra, e ua tapoi maira te iri i nia iho i te reira ; aore râ to ratou e varua. E ua parau maira oia ia’u : « A tohu na oe i te varua, a tohu na oe, e te tamaiti a te taata ; e e naô atu oe i te varua : teie ta te Fatu, te Atua, e parau nei : A haere mai, e te varua, mai na matai mai e maha ra, e a haapuai oe i nia i teie feia i taparahi hia ia ora faahou ratou. E ua tohu au, mai tana i faaue mai ia’u nei, e ua haere mai te varua i roto ia ratou ra, e ua ora ihora ratou, e ua tia maira i nia i to ratou avae, e nuu iti rahi roa ino. E ua naô maira te Fatu ia’u nei : « E te tamaiti a te taata, teienei mau ivi atoa ra, o te utuafare ïa o Iseraela ; ua parau maira ratou e : “Ua marô to tatou mau ivi, e ua mou to tatou tiaturi,    ua tapu è hia hoi tatou.” No reira, a tohu na oe, e a naô atu oe ia ratou e : teie te parau a te Fatu, te Atua : inaha, na’u e huai i to outou mau tanuraa, e e aratai mai au ia outou no roto mai i to outou mau menema, o outou, e ta’u nunaa e, e e faahoi au ia outou i te fenua o Iseraela. E e ite outou e, o vau te Fatu, ia huai hia e au to outou mau menema ma te aratai mai ia outou no roto mai i to outou mau apoo ra, e ta’u nunaa e. E ia tuu hia e au ta’u varua i roto ia outou na, e ia ora outou ; e haaparahi ihora vau ia outou i to outou fenua, e e ite outou e, na’u, na te Fatu i parau, e na’u i rave, te na reira maira te Fatu.

    - O te Parau ïa a te Atua.

E aore râ :
4.                             I nia i ta’u mau tavini tane e te tavini vahine, i te reira mau mahana e ninii au i ta’u varua
A taio tatou i te puta a Ioela peropheta       2, 28b-32a
O te Parau ïa a te Fatu : e ninii au i ta’u varua i nia i te taata’toa ; e e tohu ta outou mau tamaroa, e ta outou tamahine, e taotooto hia to outou mau taata paari i te moemoea ; e e ite to outou mau taata api i te orama. Teie atoa, i te reira mau mahana e ninii au i ta’u varua i nia i ta’u mau tavini tane e te tavini vahine. E e tuu au i te mea maere i nia i te rai, e i nia i te fenua, i te toto, e te auahi, e te pou auauahi ra. E riro te mahana ei mea pouri, e te marama ei toto, hou te taeraa mai no te mahana rahi e te riaria a te Fatu. E i reira, o tei tiaoro i te ioa o te Fatu, e faaora hia ïa.

     - O te Parau ïa a te Atua.

SALAMO                          103, 1-2a, 24.35c, 27-28, 29bc-30
R/ E te Fatu e, ua haapuai atu anae oe i to varua
e ua faaapi i te aroa o te fenua nei !

E aore râ : Alleluia !

A haamaitai i te Fatu, e ta’u varua e !
E te Fatu, e ta’u Atua, o oe na tei rahi roa !
Ua vehi hia oe i te unauna e te anaana,
ua faaahu hia oe i te maramarama mai te ahu ra.

Aue te rahi o ta oe mau ohipa, e te Fatu e !
I to oe na Paari anae i oti ai,
ua î te fenua nei i ta oe ra taoa.
A haamaitai i te Fatu, e ta’u varua e !

Te tiaturi anae ra te reira ia oe
ia roaa ta ratou maâ i te tau mau ra ;
o ta oe e horoa ra, o ta ratou ïa e rave ;
ia heheu anae oe i to rima ra, ua î ïa ratou i te maitai.

Ua rave anae mai oe i to ratou aho, ua pohe ïa ratou,
ua hoi anae atura i to ratou ra repo mau.
Ua haapuai atu anae oe i to aho, ua poiete hia ratou,
e ua faaapi oe i te aroa o te fenua nei.

TAIORAA PITI
                                                    « Na te Varua r? e ani no tatou na roto i te uuru-raa e ore e ti’a ia parau »
A taio tatou i te epitore a Paulo peata i to Roma    8, 22-27
E au mau taeae e, ua ite hoi tatou : te uuru nei te mau mea atoa i poietehia ra i te mauiui fanau e tae roa a’enei i teie nei mahana. E ere r? o taua mea anae ra, o tatou atoa hoi i noaa ia tatou te mau oho matamua o te Varua, o tatou atoa tei uuru i roto ia tatou iho i te t?tarira’a i te faat?vairaa, oia hoi te faaoraraahia o to tatou tino. Ua faaorahia hoi tatou, e vai noa r? to tatou ora ei mea tiaihia. Ia ite-mata-hia te mea e tiaihia ra, e ere atura ïa i te tiairaa. E aha hoi e ti’a ai ia tiai-faahou-hia te mea i ite-mata-hia ra. Ia tiaturi r? tatou i te mea itea-ore-hia e to tatou mata, e tiai ïa tatou i te reira ma te aho roa. ’E te turu atoa nei te Varua i to tatou paruparu, aita hoi tatou i ite i te pure ma te au maitai. Na te Varua r? e ani no tatou, na roto i te uuru-raa e ore e ti’a ia parau. Area oia o te paheru i te mafatu, ua ite ïa i te hinaaro o te Varua : e au hoi t?na pure no te feia mo’a i te hinaaro o te Atua.

     - O te Parau ïa a te Atua.

ALLELUIA
Alleluia. Alleluia.
Haere mai na, e te Varua-Maitai e !
A faaî i te mafatu o ta oe mau pipi !
E a tahu hua mai i roto ia ratou i te auahi o tô aroha !

Alleluia.

EVANELIA
                                             « E anavai pape ora te tahe mai »
Evanelia o Iesu-Kirito a Ioane peata      7, 37-39
’E, tae a’era i te mahana hopea o taua oroa ra, o te mahana ïa i hau a’e i te hanahana, ua ti’a a’era Iesu, ’e ua poro atura : « Ia poiha noa atu te tahi taata, ia haere mai ïa ia’u nei, ’e o tei faaroo mai ia’u, ia inu oia. Mai tei papaihia ra : no roto mai iana, e anavai pape ora te tahe mai. » No te Varua e horoahia mai i te feia e faaroo iana ra taua parau t?na i parau maira. Aita ? hoi te Varua i horoahia maira, no te mea aita ? Iesu i faahanahanahia.

     - Haapopou tatou i te Parau a te Atua.

 

PURE TUTIA NO TE AO - B

TAIORAA MATAMUA
                                                               « ? roa a’era ratou atoa i te Varua-Maitai ’e ua haamata ihora i te parau »
A taio tatou i te Ohipa a te mau Apotoro      2, 1-11
’E, tae a’era i te mahana Penetekote, ua putuputu a’era ratou atoa i te vahi hoe. ’E,  aore i m?hia, o te haruru maira, mai nia mai i te ra’i, e au i te mata’i rahi ’u’ana ra ; ? roa a’era te fare i ruruhia e ratou. ’E ua f? maira ia ratou te arero, mai te auahi ra te huru, ’e ua vehe maira taua mau arero ra, ’e ua tau ihora i nia ia ratou tataitahi. ? roa a’era ratou atoa i te Varua-Maitai, ’e ua haamata ihora i te parau i te reo ’e?, mai te au i tei horoahia mai e te Varua-Maitai. Te noho ra i Ierusalema te Ati-Iuda paieti no te mau fenua atoa i raro a’e i teie nei ra’i. ’E faaroo a’era te taata i taua haruru ra, ua tairuru maira te hoe tiaa rahi taata, ’e ua ’?ehuehu roa ratou : te faaroo ra hoi te taata tataitahi i t?na iho reo i te parauraahia mai ra. Te maere ra ratou ’e te faahiahia ra, ’e te parau ra ratou ratou iho : « E ere anei teie nei mau taata e parau nei i te taata Galilea anae ? E aha r? hoi tatou tataitahi e faaroo ai i t?na iho reo tumu i te parauraahia mai ? Tatou atoa nei hoi, to Paretia, to Medai ’e to Elama, te feia e parahi i Mesopotamia, i Iudea, i Kapadokia, i Ponoto ’e i Asia, to Pherugia ’e o Pamephulia, to Aiphiti ’e to te pae o Lubia i piri mai i Kurene, to Roma e ratere nei i teie nei oire, te Ati-Iuda ’e te peroseluto, to Kereta ’e to Arabia, te faaroo nei tatou atoa ia ratou i te faaiteraa i te mau ohipa maere a te Atua. »

     - O te Parau ïa a te Atua.

SALAMO                          103, 1ab.24ac, 29bc-30, 31.34
R/
E te Fatu e, ua haapuai atu anae oe i to varua
e ua faaapi i te aroa o te fenua nei !

E aore râ : Alleluia !

A haamaitai i te Fatu, e ta’u varua e !
E te Fatu, e ta’u Atua, o oe na tei rahi roa !
Aue te rahi o ta oe mau ohipa, e te Fatu e !
Ua î te fenua nei i ta oe ra taoa.

Ua rave anae mai oe i to ratou aho, ua pohe ïa ratou,
ua hoi anae atura i to ratou ra repo mau.
Ua haapuai atu anae oe i to aho, ua poiete hia ratou
e ua faaapi oe i te aroa o te fenua nei.

Ia vai te hanahana o te Fatu e a muri noa’tu,
e ia oâoâ hoi te Fatu i tana ra mau ohipa !
Ia farii-aroha hia mai ta’u parau e ana,
o vau nei ra, te oâoâ nei au e te Fatu !

TAIORAA PITI
                                                                 « Te hotu o te Varua »

A taio tatou i te epitore a Paulo peata i to Galatia       5, 16-25
E te mau taeae e, teie t?’u parau : ia arataihia outou e te Varua-Maitai, e ore ïa outou e rave i te mau mea hinaarohia e te tino. E patoi hoi te hinaaro o te tino nei i to te Varua ’e e patoi te hinaaro o te Varua i to te tino. Te m?r? nei raua raua aiho, ’e no reira eita outou e rave i tei hinaarohia e outou. Ia arataihia r? outou e te Varua, aore ïa outou i raro a’e i te ture. Ua ite tatou i te mau ohipa ta te tino e rave : te faaturi, te mau peu faufau, te taiata, te haamori idolo, te tahutahu, te riri, te tama’i, te pohe hae, te p?’iri?, te mau peapea, te amahamaha, te amaha, te feii, te inu ’ava, te oehamu, ’e te mau mea atoa mai te reira te huru. Te faaara atu nei au ia outou : mai t?’u i faaite a’enei ia outou, te mau taata e na reira, e ore ratou e haafaufaahia i te Basileia o te Atua. Teie r? te hotu o te Varua : te here, te oaoa, te hau, te faaoroma’i, te aau maitai, te hamani maitai, te faaroo, te mar?, te hitahita ore. Aita e ture e faahapa i taua mau mea atoa ra. To Iesu-Kirito mau taata, ua faatatauro ïa i to ratou tino ’e t?na mau nounou ’e t?na mau hinaaro ti’a ore. ’E teienei, te ora nei tatou i te Varua, a haapao ïa tatou i te aratairaa a te Varua.

     - O te Parau ïa a te Atua.

VENI SANCTE SPIRITUS

A haere mai, e te Varua Mo’a e,
e a tono mai, mai nia mai i te ra ‘i na,
i te hoe hihi o ta oe maramarama.

A haere mai, e te Metua o te feia veve,
a haere mai, e te tumu no reira mai te mau ô,
a haere mai, e te maramarama o te mafatu.

E te tamahanahana mana hope,
e te manihini maru hau a’e o te mau varua,
e te puva’iva’i maru e.

O oe te faaearaa i roto i te ohipa,
o oe te tamaru i te fiva,
o oe te tamahanahana i te oto.

E te maramarama mo’a e,
haere mai, a faaî
i te mafatu o to oe feia faaroo.

Aita to mana Atua ra,
aita atoa ïa e taata
i ore i viivii roa.

A tama mai i tei viivii,
a tavai i tei papamaro,
a faaora i tei paparu.

A haamaru i tei etaeta,

a tamahanahana i tei toetoe,
a faatitiaifaro i tei pipii.

Ho mai i na ô mo’a e hitu
i te feia atoa a faaroo
e e tiaturi ia oe.

Ho mai i te merite e te viretu.
Ho mai i te ora hopea roa.
Ho mai i te oaoa mure oe.  Amene.

ALLELUIA
Alleluia. Alleluia.
Haere mai na, e te Varua-Maitai e !
A faaî i te mafatu o ta oe mau pipi !
E a tahu hua mai i roto ia ratou i te auahi o tô aroha !

Alleluia.

EVANELIA
                                                         « Te Varua parau mau ra e aratai ia outou e hope roa a’e te parau mau »

 A taio tatou i te Evanelia a Ioane peata   15, 26-27 ; 16, 12-15
I taua anotau ra, ua parau atura oia Iesu i taua mau pipi : « Ia tae mai te Faaa’o t?’u e tono atu ia outou no ? mai i te Metua ra, te Varua parau mau no te Metua mai, e riro oia ei ite no’u. E riro atoa r? outou ei ite no’u ; i pihai noa iho hoi outou ia’u, mai te matamua mai ?. E rave rahi atu ? t?’u parau ia faaite atu ia outou, eita r? e maraa ia outou i teienei. Ia tae mai r? oia, te Varua parau mau ra, nana ïa e aratai ia outou e hope roa a’e te parau mau i te faaitehia ia outou. E ore hoi oia e parau i t?na iho parau, e faaite mai r? oia ia outou i te mau parau atoa i faaroohia e ana, ’e e faaite atoa mai oia i te mau mea e tupu a muri atu. E faahanahana mai oia ia’u, no te mea e rave oia no roto i t?’u, a faaite atu ai ia outou. Te mau mea atoa a ta’u Metua ra, na’u ïa ; i parau ai au ia outou e, e rave te Varua-Maitai no roto i t?’u, a faaite atu ai ia outou. »

- Haapopou tatou i te Parau a te Atua.