Dominika 5 - Tau noa B

DOMINIKA 5 - TAU NOA - B

TAIORAA MATAMUA
                                                 « E e raverahi te rui teiaha ta’u i taio no’u ra »
A taio tatou i te puta a Ioba      7, 1-4.6-7
Ua parau atura Ioba i te na’o raa e : « Te oraraa o te taata ra i nia i te fenua nei, e tamairaa anae ïa, e tona mau mahana, e au ïa i te mau mahana o te taata tarahu hia ra. Mai te tavini i hinaaro ra i te vahi marumaru, e mai te taata i tarahu hia e tiai ra i te otiraa o tana ohipa ; oia’toa o vau nei, ua riro noa vetahi mau marama ei mea faufaa ore no’u, e e raverahi te rui teiaha ta’u i taio no’u ra. Ia taoto anae au i raro, ua parau au : "Afea vau e tia’tu ai i nia ?", ma te tiai raa’tu i te ahiahi : e ua ati au i te mauiui, e poiri atu ai. E oioi ae to’u nei mau mahana i te mairiraa i te tâpuraa hia te ahu o tei raraa maira : ua mairi hoi ïa ma te tiaturi ore. E haamanao na oe e, e aho to’u nei ora, e eita hoi to’u mata e ite faahou i te maitai. »

     - O te Parau ïa a te Atua.

SALAMO 146-147, 1.3, 4-5, 6-7
R/
A haamaitai outou i te Fatu,
na’na e rapaau i to ratou mau paparu !

E aore râ : Alleluia !

A haamaitai outou i te Fatu
- mea au te pehe, i to tatou Atua - mea popou te arueraa.
Na’na e rapaau i te mau aau oto
e e taamu i to ratou mau paparu.

Ua hope te mau fetia i te taio hia e’ana,
e na’na e mairi i to ratou ioa tataitahi ;
e rahi to tatou Fatu, e mana-hope
aore e faito tona ite.

Te tauturu nei te Fatu i tei haehaa ra
e te huri nei i te taata paieti ore i raro roa i te repo.
A faaaraara i te reo himene haamaitairaa i te Fatu,
a faaoto i te kinura rahi i to tatou Atua.

TAIORAA PITI
                                                                                      « E ati t?’u ia ore au ia poro i te Evanelia »

A taio tatou i te epitore matamua a Paulo peata i to Korinetia   9, 16-19.22-23
E au mau taeae e, te poro nei au i te Evanelia, e ere r? ïa i te hanahana no’u, no te mea, e ore e ti’a ia’u ia ore ia poro i te Evanelia ; e ati t?’u ia ore au ia poro i te Evanelia. Ahiri au e poro i te Evanelia na roto i t?’u iho hinaaro, ei utua ïa t?’u e ti’a ai, teie r? ua titauhia mai ia poro vau i te Evanelia ; e hopoia ïa te reira i tuuhia mai i nia iho ia’u. E aha ïa t?’u utua ? Teie : i t?’u pororaa i te Evanelia, te p?p? nei au i te Evanelia ma te titau ore i te hoo, ua faarue hoi au i te mau ti’araa ta te Evanelia i horoa mai no’u. ’E, tiama noa ai au i te taata atoa, ua faariro vau ia’u iho ei t?t? no te taata atoa, ia rahi mai te taata e noaa ia’u. I roto i te feia paruparu, ua faariro vau ia’u iho ei taata paruparu, ia noaa mai ia’u te feia paruparu. Ua faaau vau ia’u iho i te mau huru atoa, no te mau taata atoa, ia ora te tahi pae ia’u, teimaha noa atu ? te ravea. No te Evanelia vau i na reira ai, ia noaa t?’u tuhaa no te oaoa ta te Evanelia e faaite mai.

      - O te Parau ïa a te Atua.

ALLELUIA
Alleluia. Alleluia.
Nana i rave i to tatou mau paruparu,             Mat 8, 17
’e ua hopoi oia i nia iana i to tatou mau ma’i.
Alleluia.

EVANELIA
                                                   « E rave rahi te mau taata t?na i faaora, ua rau te huru o te ma’i »
 A taio tatou i te Evanelia a Mareko peata     1, 29-39
I taua anotau ra, ’e, i te taerea mai Iesu ? i rapae i te sunago no Kaperena, haere atura ratou, ’e o Iakobo raua o Ioane, i roto i te fare o Simona raua o Anederea. Tei nia te metua hoovai vahine o Petero i te ro’i, ua pohe oia i te fiva ; i reira ra, ua faatiatia maira ratou ia Iesu i t?na ma’i. Faafatata atura Iesu iana, rave maira i tana rima ’e faati’a a’era iana i nia ; pee ’? atura te fiva, ’e ua raverave maira oia i te m?a na ratou.  ’E, ahiahi ihora, ia mairi atura te mahana, ua hopoihia maira iana ra te mau ma’i atoa ’e te mau taata atoa i uruhia e te demoni. Tairuru maira to te oire atoa i te uputa. E rave rahi te mau taata t?na i faaora, ua rau te huru o te ma’i, ’e e mea rahi atoa te mau demoni t?na i tiavaru ; eita r? oia e faati’a i te demoni ia paraparau, no te mea ua ite ratou o vai oia. I te aahiata roa, te poiri noa ra ?, ti’a a’era Iesu i nia, haere atura i rapae i te oire, i te hoe vahi mo’emo’e, pure ai. Paimi atura Simona m? iana ra. ’E, ite a’era ratou iana, ua parau maira : « Te imi nei te taata atoa ia oe. » Ua na ? atura oia ia ratou : « Mai haere tatou i te mau oire fatata nei, ia poro haere atoa vau i te Evanelia i reira, o te tumu hoi ïa vau i haere mai ai i rapaeau. » Haere atura oia i te a’o haereraa i roto i te mau sunago ’e i te tiavaruraa i te demoni e ati noa a’era Galilea.

     - Haapopou tatou i te Parau a te Atua.