Dominika 5 - 40raa B

DOMINIKA 5 - 40RAA - B

TAIORAA MATAMUA
                                                                 « E faaau vau i te faufaa api e eita vau e haamano faahou i ta ratou hara »
A taio tatou i te puta a Ieremia peropheta         31, 31-34
Inaha, e tae te mau mahana, te na reira maira te Fatu, e faaau ai au i te faufaa api i te utuafare no Iseraela e i te utuafare no Iuda. Eiaha mai te faufaa ta’u i faaau i to ratou hui metua, i te mahana i rave ai au i to ratou rima, ia aratai mai au ia ratou mai te fenua mai no Aiphiti ; ua faahapa hoi ratou i te reira faufaa, i faahepo ai au i nia ia ratou, te na reira maira te Fatu. Area teie ïa te faufaa ta’u e faaau i te utuafare no Iseraela ia hope te reira mau mahana, naô maira te Fatu : e horoa vau i ta’u ture i roto i to ratou ââu ; e e papai au i te reira i roto i to ratou mafatu ; e ei Atua vau no ratou, e o ratou ei nunaa ïa no’u nei. E ore te taata e haapii faahou i tona taata tupu, e te taata i tona taeae, i te naôraa e : a ite oe i te Fatu, e ite hoi ratou paatoa ia’u, mai tei nainai, mai tei rahi atoa ra, te na reira maira te Fatu ; no te mea e faaore hoi au i to ratou ino, e ore au e haamanao faahou i ta ratou hara.

      - O te Parau ïa a te Atua.

SALAMO 50, 3-4, 12-13, 14-15
R/ E te Atua e, a poiete na oe i te mafatu mâ i roto ia’u nei.

Aroha mai oe ia’u, e te Atua e, mai te au i te rahi no to oe na hamanimaitai,
e mai te au i te rahi o to oe na here, a parai atu oe i to’u nei hara,
e horoi hua mai â oe ia’u i te mau ino atoa ra,
e tamâ hua mai ia’u ta’u nei hara.

E te Atua e, a poiete na oe i te mafatu mâ i roto ia’u nei,
e e faaapi mai i te manao paari i roto i to’u nei ouma ;
eiaha e faarue è atu ia’u nei mai mua i to aro ra ;
e eiaha e rave è atu i to varua maitai ia’u nei.

E faahoi mai oe i te oâoâ e noaa o te ora na oe ra,
e e haamau i roto ia’u nei i te varua haapuai ;
E haapii au i to oe ra mau èà i te feia rave-hara,
e e faafariu hia mai te feia i hape ia oe na.

TAIORAA PITI
                                                     « Ua haapii oia i te auraro ’e ua riro oia ei tumu no te ora mure ore »
A taio tatou i te epitore i te mau Hebera       5, 7-9
I te mau mahana o t?na oraraa i roto i te tino nei, ua p?p? hoi te Kirito i te pure ’e te ta’uraa, ma te tiaoro ’e te roimata, iana i tei ti’a ia faaora mai i te pohe ra, ’e ua faaroohia oia no t?na auraro. ’E, Tamaiti noa ? iho hoi oia, ua haapii oia i te auraro, na roto i t?na ra mau pohe. ’E, ia oti roa oia i te haamo’a-hia, ua riro oia, no te feia atoa e auraro iana, ei tumu no te ora mure ore.

      - O te Parau ïa a te Atua.

IRAVA I MUA I TE EVANELIA

Ei hanahana ia oe, e te Fatu e,
ei hanahana ia oe.

I hinaaro te tahi taata i te tavini mai ia’u,                                Ioa 12, 26
ia pee mai ïa oia ia’u,
’e, i te vahi e parahihia e au ra, ei reira atoa ta’u tavini parahi ai.
Ei hanahana ia oe, e te Fatu e,
ei hanahana ia oe.

EVANELIA
                                            « Ia mairi te huero sitona i raro i te repo a pohe r?, e hotu mai ïa i te m?a e rave rahi »
 A taio tatou i te Evanelia a Ioane peata      12, 20-33
I taua anotau ra, tei reira te tahi mau heleni o tei haere mai e haamori i te Atua i taua oroa ra. Ua haere maira ratou ia Philipa ra, no Betesaida i Galilea oia, ’e ua ani maira ratou iana, na ? maira : « E te fatu e, te hinaaro nei matou e ite ia Iesu. » Ua haere atura Philipa e faaite ia Anederea. Ua haere maira Anederea raua o Philipa e faaite ia Iesu. Ua parau atura Iesu : « Ua tae i te hora e faahanahanahia ai te Tamaiti a te taata. Amene, amene, te parau atu nei au ia outou : ia ore te huero sitona ia mairi i raro i te repo, ’e ia ore ia pohe, e vai hoe noa ïa ; ia pohe r?, e hotu mai ïa i te m?a e rave rahi. O te nounou i t?na iho ora, e ere ïa i te ora ; ’e o te au ore i t?na iho ra i teie nei ao, e tapea oia i t?na ora no te ora mure ore. I hinaaro te tahi taata i te tavini mai ia’u, ia pee mai ïa oia ia’u, ’e, i te vahi e parahihia e au ra, ei reira atoa ta’u tavini parahi ai. Ia tavini mai te tahi taata ia’u ra, e faatura ta’u Metua iana. I teienei, ua horuhoru ta’u varua, ’e e nahea vau ia parau ? E te Metua a faaora mai ia’u i teie nei hora ? No teie nei hoi hora vau i haere mai ai ! E te Metua e, a faahanahana i to oe na i’oa. » O te reo maira ïa, mai nia mai i te ra’i : « Ua faahanahana ’? na vau, ’e e faahanahana faaite vau... » ’E, faaroo a’era te tiaa rahi taata e ti’a ra i reira, ua parau a’era ratou e : « E patiri. » Ua na ? a’era r? te tahi pae : « E melahi tei parau mai nei iana. » Ua pahono atura Iesu, na ? atura : « E ere no’u i tae mai ai taua reo nei, no outou r?. Ei teienei e haav?hia ai teie nei ao, ei teienei te arii o teie nei ao e hurihia ai i vaho. Area vau nei, ia faateiteihia vau i nia, e ume mai au i te mau mea atoa ia’u ra. Na roto i taua parau ra, ua faaite oia i te huru o t?na poheraa.

- Haapopou tatou i te Parau a te Atua.