[29 no tiunu] - Na apotoro peata o PETERO raua o PAURO

[29 no TIUNU]

(E faahanahanahia te oro'a o na Apotoro ra o Petero peata raua o Paulo peata i te dominika i piri roa i te 29 no Tiunu i te Ariiepikoporaa no Papeete)

Na apotoro PEATA o PETERO raua o PAURO

Oro’a hanahana

I TE PURE TUTIA NO TE PÔ NA MUA AE

TAIORAA MATAMUA
                                                                « O t?’u r? e vai nei, o t?’u atoa ïa e horoa atu na oe : i te i’oa o Iesu, a haere »
A taio tatou i te Ohipa a te mau Apotoro      3, 1-10
Haere atura Petero raua o Ioane i te hiero, i te pureraa o te iva o te hora. No hopoi-noa-hia maira te hoe taata pirioi mai ? o t?na metua vahine. I te mau mahana atoa, e tuuhia taua taata ra i te uputa o te hiero, o tei parauhia ra e, o « Nehenehe », ia ani oia i te moni i te taata e tomo ra i roto i te hiero. I t?na iteraa ia Petero raua o Ioane i te tomoraa i roto i te hiero, ua ani maira oia i te eleemosina ia raua. Ua tiatonu atura Petero ’e Ioane atoa iana, ’e ua parau atura : « A hoi mai na ia maua. » Ua tutonu maira oia ia raua, te manao ra oia e, e noaa t?na moni. Ua parau atura Petero iana : « I te ario ’e te auro, aore roa ïa ?’u, o t?’u r? e vai nei, o t?’u atoa ïa e horoa atu na oe : i te i’oa o Iesu o Nazareta, a haere. » Ua rave ihora Petero i te rima atau o taua taata ra, ’e ua faati’a a’era iana i nia. I reira ihora, ua etaeta atura te avae ’e te momoa o taua taata ra. Ua ti’a taue a’era oia i nia, ’e ua haere ihora. ’E ua tomo atura oia i roto i te hiero ’e o raua atoa ra, te hahaere ra oia, te ou’au’a ra, ’e te haamaitai ra i te Atua. Ua ite te taata atoa iana i te haereraa ’e i te haamaitairaa i te Atua. Ua taa ia ratou e : o oia te taata e parahi noa i te uputa nehenehe i te aniraa i te moni, ’e ua hauriri’a ihora i tei ravehia i taua taata ra.

          - O te Parau ïa a te Atua.

SALAMO                                                    19, 2-3, 4-5
R/
Ua parare atura to ratou mau reni na te ao nei.

Te faaite hua nei te mau rai i te hanahana o te Atua,
e te parau nei te reva i te ohipa a tona ra rima.
Te haapii nei te tahi ao i te tahi i taua parau nei,
e te faaite nei te tahi rui i te tahi i taua ite ra.

E ere teie i te faatiaraa-parau, e ere i te tuuraa-reo,
e ere i te reo o te tia ia faaroo hia ;
ua parare atura to ratou mau reni na te ao nei,
e ta ratou mau parau i te hopea mai o te ao nei.

TAIORAA PITI
                                                  « Ua faataa mai r? te Atua ia’u mai te opu mai ? o t?’u metua vahine »
A taio tatou i te epitore a Paulo peata i to Galatia         1, 11-20
Te faaite atu nei au ia outou, e au mau taeae na, e ere te Evanelia i a’ohia e au ia outou i te Evanelia no ? mai i te taata ra. Aita atoa taua Evanelia nei i tuuhia mai ia’u, ’e i haapiihia mai ia’u e te hoe taata ; e mea heheuhia r? e Iesu-Kirito ra. Ua faaroo hoi outou i t?’u huru i te matamua, a vai noa ai au i roto i te haapaoraa Ati-Iuda, ’e i t?’u hamani ino hau a’e i te Etaretia a te Atua : ua haamata hoi au i te haav? roa iana. Ua haere t?’u itoito no te haapaoraa Ati-Iuda i te rahi-roa-raa, ’e, i roto i t?’u nunaa, oi hemo roa atura ia’u te taatoaraa o te feia hoe ? paari to matou, ’e ua riro vau ei turu etaeta no te mau peu i tuuhia mai e to matou hui metua. Ua faataa mai r? te Atua ia’u mai te opu mai ? o t?’u metua vahine, ’e ua nomino mai oia ia’u na roto i t?na karatia. ’E, i te mahana i hinaaro ai oia i te heheu mai ia’u i t?na Tamaiti, ia faaite haere au iana i te etene, i reira ihora, ma te ani ore i te manao taata, ’e ma te ore e haere i Ierusalema i pihai iho i te taata i riro ei apotoro na mua ia’u, ua reva atura vau i Arabia, ’e, muri a’era, ua hoi maira vau i Damaseko. ’E, hope a’era e toru matahiti, haere atura vau i Ierusalema e farerei ia Kepha, ’e ua parahi ihora vau i pihai iho iana i na mahana hoe ahuru ma pae. Aita r? vau i farerei i te tahi atu apotoro, maori ra ia Iakobo, te taeae o te Fatu. ’E teie nei mau parau t?’u e papai atu nei ia outou, te parau nei au i te reira i mua i te Fatu, e ere i te haavare.

          - O te Parau ïa a te Atua.

ALLELUIA
Alleluia. Alleluia.
"E te Fatu, ua hope te mau mea atoa i te itehia e oe,
Ioa 21, 17d
ua ite oe e, te here nei au ia oe ".
Alleluia.

EVANELIA
                                        « A faaamu i t?’u mau arenio, a faaamu i t?’u mau mamoe »
Evanelia o Iesu-Kirito a Ioane peata    21, 15-19
’E, paia a’era ratou, ua parau atura Iesu ia Simona Petero : « E Simona a Ioane e, e rahi a’e anei to oe here ia’u i to ratou ra ? » Ua parau maira oia iana : « E te fatu e, ?, ua ite oe e, te here nei au ia oe. » Ua parau atura Iesu iana : « A faaamu i t?’u mau arenio. » Ua parau faahou atura Iesu iana, o te pitiraa ïa : « E Simona a Ioane e, te here mai na anei oe ia’u ? » Ua pahono maira Petero iana : « E te fatu e, ?, ua ite oe e, te here nei au ia oe ». Ua parau atura Iesu iana : « A faaamu i t?’u mau mamoe. » Ua parau faahou atura Iesu iana, o te toruraa ïa : « E Simona a Ioane e, te here na anei oe ia’u ? » Ua oto ihora Petero i te mea e, a toru a’era to Iesu uiraa mai iana e : Te here na anei oe ia’u, ’e ua parau maira oia : « E te Fatu, ua hope te mau mea atoa i te itehia e oe, ua ite oe e, te here nei au ia oe. » Ua parau atura Iesu iana e : « A faaamu i t?’u mau mamoe. Amene, amene, te parau atu nei au ia oe, i to oe ra vai-api-raa, na oe iho e taamu i t? tatua, ’e e haere oe i ta oe vahi i hinaaro ra ; ia ruhiruhia r? oe, e faatoro oe i t? rima, ’e na te tahi e taamu ia oe, ’e nana e aratai ia oe i te vahi hinaaro-ore-hia e oe ra. » Ua parau oia i taua parau ra ei faaiteraa i te huru o te pohe e faahanahanahia ai te Atua e Petero. E oti a’era taua parau ra, ua parau atura Iesu iana : « A pee mai ia’u. »

             - Haapopou tatou i te Parau a te Atua.

I TE PURE TUTIA NO TE AO

TAIORAA MATAMUA
                                                         « I teienei, ua ite papu vau e ua maira te Fatu ’e ua faaora mai oia ia’u i te rima o Heroda »
A taio tatou i te Ohipa a te mau Apotoro     12, 1-11
I taua anotau ra, ua faatoro maira te arii ra o Heroda i tana rima, e hamani ino mai i te tahi mau mero o te Etaretia. Ua taparahi ihora oia i te taeae o Ioane, ia Iakobo ra, i te ’o’e. ’E, hio a’era oia e, ua mauruuru te Ati-Iuda i te reira, ua tapea atoa atura oia ia Petero. O te mau mahana ïa o te faraoa faahopue-ore-hia. ’E, ia haruhia atura oia, ua tuu atura Heroda iana i roto i te tapearaa, ’e ua faaue atura, ia tiaihia oia e na pupu tiairaa e maha ; e maha hoi faehau i roto i te pupu hoe. Te opua ra oia i te faaite iana i te nunaa i muri a’e i te oroa P?sa. ’E, a tiai-maite-hia ai Petero i roto i te tapearaa ra, te ’a’e noa ra i te Atua ra te pure tuutuu ore a te Etaretia nona. ’E, fatata a’era te mahana e faaite ai Heroda iana i te nunaa, te taoto ra Petero i taua p? ra i ropu i na faehau toopiti, ’e ua tapeahia oia i na fifi auri e piti. E faehau atoa hoi tei mua i te uputa, i te tiairaa i taua tapearaa ra. ’E inaha, ti’a maira te melahi a te Fatu, ’e ua anaana maira te maramarama i roto i taua piha ra. Ua papa’i maira te melahi i te aoao o Petero, ’e ua faaara maira iana, na ? maira iana : « A ti’a oioi i nia. » Ua mairi atura te fifi i tana pu’e rima. Ua parau maira te melahi iana : « A tatua na ia oe, ’e a taamu i t? t?ma’a i t? avae. » Ua na reira atura Petero. Ua parau faahou maira te melahi : « A ahu i t? ahu p?, a pee mai ai ia’u. » Haere atura Petero na muri iana i rapae. Aore oia i ite e, e mea mau teie e tupu ra na roto i te melahi, ua manao ihora r? oia e, te ite ra oia i te orama. Mairi maira ia raua te tiai matamua ’e te piti hoi, ’e ua tatae atura i te opani auri e tae atu ai i roto i te oire ; ua h?mama noa maira taua opani ra i mua ia raua. Haere atura raua i rapae, ’e ia tae atura i te hopea o te aro? matamua, ua faarue taue maira te melahi iana. Ua iho maira to Petero huru mau, ’e ua na ? a’era oia : « I teienei, ua ite papu vau e, ua tono maira te Fatu i t?na melahi, ’e ua faaora mai oia ia’u i te rima o Heroda ’e i te hopea hoi i tiaihia e te nunaa Ati-Iuda. »

          - O te Parau ïa a te Atua.

SALAMO                                            33, 2-3, 4-5, 6-7, 8-9
R/
Ua faaora oia ia’u te Fatu i to’u atoa nei mau riariaraa.

E haamaitai â vau i te Fatu i te mau tau atoa,
e vai tuutuu-ore â te arueraa iana i roto i to’u nei vaha ;
e arue atu to’u varua iana iho i roto i te Fatu,
ia faaroo mai te feia haehaa, e ia oâoâ !

E faateitei outou i te Fatu e o vau atoa,
tatou atoa i te faateiteiraa’tu i tona ra i’oa.
Ua imi au i te Fatu, e ua pahono maira oia,
e ua faaora oia ia’u i to’u atoa nei mau riariaraa.

E anaana atoa mai te taata i hio tia’tu i te Fatu ;
e aore hoi e haama i nia i tona ra mata.
Ua pii hua’tura te hoe taata veve ra, e ua faaroo mai te Fatu,
e ua faaora oia i tona’toa ra mau ahoahoraa.

Ua puhapa mai te melahi a te Fatu
e ati noa a’e tona feia haapao maitai atoa nona ra, e e haamatara oia ia ratou.
A tamata na, e ia ite i te outou mai te aha te maitai o te Fatu,
e ao to te taata i tiaturi iana ra.

TAIORAA PITI
                                             « ’E teienei, ua faataahia te hei o te parautia no’u »
A taio tatou i te epitore piti a Paulo peata ia Timoteo      4, 6-8.16-18
E here e, teie hoi t?’u toto a niniihia ei tutia, teie au a reva ’?. I ’aro na vau i te ’aroraa nehenehe, ua p? t?’u hororaa, ua tapea maite au i te faaroo. ’E teienei, ua faataahia te hei o te parautia no’u ; ’e na te Fatu, na te haava parautia ra e horoa mai i taua hei ra ei haamauruururaa ia’u, ia tae i taua mahana ra ; eiaha r? no’u anae ra, no te feia atoa ra i tiai i t?na f?raa mai. I t?’u faatiaraa matamua ia’u iho i mua i te tiripuna, aore roa e taata i turu mai ia’u ; ua faarue anae maira ratou ia’u, eiaha r? te reira ia h?io ti’a atu ia ratou ei hara. Na te Fatu r? i turu mai ia’u, ua faaitoito mai oia ia’u ia poro-hua-hia e au te parau tumu o te Evanelia, ’e ia faaroohia e te mau etene atoa ra. Ua faaorahia vau i te vaha o te liona. E faaora mai te Fatu ia’u i te mau opuaraa iino atoa ra, ’e e tiai mai oia ia’u, ia tae au i t?na ra Basileia i te ra’i ra. Ei iana te hanahana e a tau a hiti noa atu. Amene.

       - O te Parau ïa a te Atua.

ALLELUIA
Alleluia. Alleluia.
O petero oe,                                                                                  
Mat 16, 18
oia hoi e papa ’e ei nia iho i taua papa na e patu ai au i ta’u Etaretia ;
’e e ore roa te mana o te pohe e upootia i nia iana.

Alleluia.

EVANELIA
                                        « O petero oe, e horoa atu vau ia oe i te mau taviri o te Basileia o te ra’i »
Evanelia o Iesu-Kirito a Mataio peata      16, 13-19
I taua anotau ra, ’e, tae atura ratou i te fenua o Kaisarea o Philipa, ua ui atura Iesu i t?na mau pipi : « O vai au i ta te taata parauraa ? » Ua pahono maira ratou : « I ta te tahi pae taata ra, o Ioane-Papetito ïa ; i ta te tahi atu pae, o Elia ; i ta te tahi atu ?, o Ieremia, e aore r?, o te hoe o te mau peropheta. » Ua parau atura Iesu : « O vai r? vau i ta outou na parauraa ? » Ua pahono maira Simona Petero, na ? maira : « O te Kirito oe, te Tamaiti a te Atua ora ra. » Ua parau atura Iesu iana : « E ao to oe, e Simona, tamaiti na Ioane e, e ere hoi na te tino ’e na te toto te reira i heheu mai ia oe, na t?’u r? Metua i te ra’i ra. O vau nei r?, te parau atu nei ïa ia oe : o petero oe, oia hoi e papa ’e ei nia iho i taua papa na e patu ai au i ta’u Etaretia, ’e e ore roa te mana o te pohe e upootia i nia iana. E horoa atu vau ia oe i te mau taviri o te Basileia o te ra’i ; ’e o ta oe e taamu i te fenua nei, e taamu-atoa-hia ïa i te ra’i ; ’e o ta oe e tatara i te fenua nei, e tatara-atoa-hia ïa i te ra’i. »

         - Haapopou tatou i te Parau a te Atua.