8 no titema - Te toraa viivii ore o Maria paretenia

8 no TITEMA

TE TORAA VIIVII ORE O MARIA PARETENIA

Oro’a hanahana

TAIORAA MATAMUA
                                                    « E tuu vau i te enemiraa i rotopu i to oe huaai e te huaai o te vahine »
A taio tatou i te puta Genese         3, 9-15.20
Ua tiaoro maira te Fatu ra te Atua ia Adamu, naô atura iana : « Te i hea oe ? » Ua parau maira oia : « Ua faaroo vau i to reo i te ô nei, e ua mataû vau, o vai i vai tahaa noa na e ua tapuni aenei au. » Ua naô atura oia iana : « Na vai oe i faaite e te vai tahaa noa ra oe ? Maori ra no to amuraa i to te raau ta’u i poroi atu ia oe, eiaha e amu? » Ua parau maira o Adamu : « Na te vahine ta oe i horoa mai ei hoa no’u nei, nana i horoa mai i to te raau, e amu ihora vau. » Parau ihora te Fatu ra te Atua i te vahine : « E aha oe i na reira’i? » Pahono maira oia e : « Na te ophi i haavare mai ia’u nei, e ua amu ihora vau. » E ua naô atura te Fatu ra te Atua i te ophi : « O oe i na reira, ua katara hia oe i ropu i te mau puaa’toa e te mau taetaevao o te fenua nei, e i raro to opu e nee ai oe, e amu oe i te repo e hope roa’e te pue mahana o to oe oraraa nei. E tuu au i te enemiraa maha ore i rotopu ia orua e te vahine, e i to huaai e tona ra huaai ; nana e faahuahua i to afii, e na oe e tamata i te haafifi i tona ra poro avae. » E ua mairi ihora o Adamu i to te vahine ioa, o Eva, no te mea e riro oia ei metua vahine no te mau taata ora’toa ra.

     - O te Parau ïa a te Atua.

SALAMO                                        97 (98.), 1, 2-3ab, 3cd-4
R/ A himene i te Fatu ra i te himene api,
e mau mea taa è hoi tana i rave.

A himene i te Fatu ra i te himene api,
e mau mea taa è hoi tana i rave,
na tona iho rima atau,
e tona rima moâ te reira i rave.

Ua faaite mai te Fatu i te ora nana
Ua heheu oia i tana parautia i mua i te aro o te mau etene ra,
tona aroha e tana parau mau tei manao
hia e ana i te utuafare o Iseraela ra.

Ua ite te mau hopea’toa o te fenua nei
i te ora a to tatou Atua.
Ia pinai te haamaitai i te Fatu e ati noa’e te fenua,
a himene, e a oua i te oâoâ !

TAIORAA PITI
                                             « Ua maiti oia ia tatou te Atua, ia Iesu-Kirito, hou te faatumu-raa-hia o teie nei ao »
A taio tatou i te epitore a Paulo peata i to Ephesia           1, 3-6.11-12
Ia haamaitaihia te Atua, te Metua o to tatou Fatu ra o Iesu-Kirito, oia i haamaitai mai ia tatou i te mau maitai varua atoa i roto ia Iesu-Kirito i te ra’i ra. Ua maiti oia ia tatou hou te faatumu-raa-hia o teie nei ao, ia riro tatou, na roto i to tatou atiraa ia Iesu-Kirito, ei feia mo’a ’e te hapa ore i roto i te aroha i mua i tôna ra aro. ’E ua haapao atea mai oia ia tatou, ia riro tatou ei tamari tavai nana, na roto ia Iesu-Kirito ra. No tôna hamani maitai i na reira ai oia, ia eruehia tôna hanahana, ’e te karatia hoi tâna i horoa noa mai ia tatou i roto i tâna Tamaiti here rahi. I roto atoa iana, ua faataahia tatou ei tuhaa nana : mai te au i te opuaraa nana, na tei rave i te mau mea atoa ia au i tôna hinaaro, ua haapao-atea-hia tatou, ia riro tatou ei feie i tiaturi atea i te Kirito, ia aruehia tôna ra hanahana.

     - O te Parau ïa a te Atua.

ALLELUIA
Alleluia. Alleluia.
Ia ora na, e Maria e, e tei faaïhia e te Atua i te karatia,         
cf. Luk 1, 28.42
tei ia oe na te Fatu,
o oe tei haamaitaihia i rotopu i te vahine atoa.

Alleluia.

EVANELIA
                                       « Ia ora na, e tei faaïhia e te Atua i te karatia, tei ia oe na te Fatu »
Evanelia o Iesu-Kirito a Luka peata   1, 26-38
I taua anotau ra, ua tono maira te Atua i te melahi ra, ia Gaberiela, i te hoe oire i Galilea, o Nazareta te i’oa. I te hoe paretenia i mômo’ahia i te hoe taata no te utuafare o Davida ra, o Iosepha tôna i’oa ; o Maria te i’oa o taua paretenia ra. I tôna tomoraa mai, ua parau maira te melahi iana : « Ia ora na, e tei faaïhia e te Atua i te karatia, tei ia oe na te Fatu. » I te faarooraa oia i taua parau ra, horiri roa atura Maria ; te feruri noa ra oia i te auraa o taua aroharaa ra. Ua parau maira te melahi iana : « Eiaha oe e mata’u, e Maria e, ua ti’ahia mai hoi oe e te Atua. Inaha, e tô oe, ’e e fanau mai i te hoe tamaiti, ’e e mairi oe iana i te i’oa Iesu. E rahi oia, ’e e parauhia oia i te Tamaiti a te Atua teitei rahi. ’E na te Fatu ra, na te Atua, e horoa mai nona i te terono o tôna metua o Davida ra. E hau oia i nia i te utuafare o Iakoba e a muri noa atu, ’e e ore tôna basileia e mure. » Ua parau atura Maria i te melahi : « E nafea e tupu ai, aore hoi au e ite i te taata ? » Ua pahono maira te melahi iana : « E pou mai te Varua-Maitai i nia ia oe, ’e na te mana o te Atua teitei rahi e tamaru mai ia oe ; ’e no reira te tamaiti e fanauhia mai e oe, e mo’a ïa ’e e parauhia oia e, o te Tamaiti a te Atua. ’E inaha tô taeae, o Elisabeta, ua tô atoa ïa i te hoe tamaiti i tôna nei ruhiruhiaraa, ’e o te ono teie o te marama, o oia hoi i parauhia e : 'e û’i'. Aore roa hoi e mea e ore e ti’a i te Atua. Ua parau atura Maria : « Inaha ei taviniau no te Fatu, ia na reirahia mai au mai ta oe i parau mai na. » Reva ’ê atura taua melahi ra.

     - Haapopou tatou i te Parau a te Atua.