24 no Tiunu - Tô Ioane-Papetito Peata fanauraa

24 no TIUNU

TE FANAURAA A IOANE-PAPETITO PEATA

Oro’a hanahana

I TE PURE TUTIA NO TE PÔ NA MUA AE

TAIORAA MATAMUA

« Hou to’u hamaniraa ia oe i roto i te opu, i ite ai au ia oe »

A taio tatou i te puta a Ieremia peropheta 1, 4-10

I te mau mahana o Iosia ua tae maira te parau a te Fatu ia’u, i te naôraa e : « Hou to’u hamaniraa ia oe i roto i te opu, i ite ai au ia oe ; e hou to oe haereraa i rapae i te opu, i haamoâ’i au ia oe, e ua faariro au ia oe ei peropheta no te mau nunaa. » Ua parau atura vau : « A, a, a, e te Fatu, te Atua e, aore au i ite te parau, no te mea e tamarii au. » E ua parau maira te Fatu ia’u e : « Eiaha e parau : "E tamarii au ! » No te mea i te mau vahi atoa ta’u e tono ia oe, e haere oe ; e te mau parau atoa ta’u e poroi ia oe, o ta oe ïa e parau. Eiaha oe e mataû i mua ia ratou ; no te mea e i pihaiiho â vau ia oe, ei faaora ia oe, te parau maira te Fatu. » E ua faatoro maira te Fatu i tana rima, e ua faatiaia mai i ta’u vaha ra, e ua naô maira te Fatu ia’u e : « Inaha, ua haamana’toa vau ia oe i teienei mahana i nia i te mau nunaa e te mau basileia’toa ra, ia taihitumu oe, e ia huri i raro, ia haapau, e ia haamou roa’tu, e ia patu, e ia tanu. »

- O te Parau ïa a te Atua.

SALAMO 70, 1-2, 3-4a, 5-6ab, 15ab.17

R/ E te Fatu ta’u Atua e,
o oe to’u turu mai to’u fanauraa mai â.

Te ia oe, e te Fatu e, to’u vahi haapuraa,
eita â vau e haama e a muri noa’tu.
A paruru mai, a faaora mai ia’u ma to parautia
a fariu mai i to taria ia’u e ia ore vau.

Ia riro oe ei papa haapuraa na’u, ei aua pare,
ia ora vau i reira,
o oe hoi to’u mato, to’u pare.
E te atua e ! A faaora mai ia’u i te rima o te taata paieti ore.

O oe hoi to’u tiaturi raa, e te Fatu e,
to’u faaroo mai to’u apîraa mai â.
O oe to’u turu mai to’u fanauraa mai â,
o oe to’u tuhaa mai te opu mai â no to’u metua vahine.

Na to’u vaha e faaite
i to parautia e i to faaoraraa e po roa’tu.
E te Atua e ua haapii mai oe ia’u mai to’u apiraa mai â,
e tae noa mai i teie mahama ua poro vau i ta oe mau ohipa maere rahi.

TAIORAA PITI

« O te ora ïa i ferurihia, ’e i maimihia e te mau peropheta tei tohu mai »

A taio tatou i te epitore matamua a Petero peata 1, 8-12

E au mau taeae e, o ta outou e here na, ore noa ai outou i te ite mata iana ra ; o ta outou e faaroo na, ore noa ai outou e hio iana i teienei ; no reira outou i ou’au’a ai i te oaoa hinuhinu e ore e ti’a ia parau. No te mea, i te hopea roa, e p? to outou faaroo, e noaa ia outou te ora o to outou varua. O te ora ïa i ferurihia ’e i maimihia e te mau peropheta tei tohu mai i te karatia i haapaohia na outou. I imi na hoi ratou i te tau ’e te huru o te tau i faataahia e te Varua o te Kirito, o te parahi ra i roto ia ratou, i t?na faaite-atea-raa mai i te mau pohe o te Kirito ’e te hanahana hoi e tupu i muri iho. Ua heheuhia ratou e, e ere i to ratou iho, no outou r?, te parau ta ratou i faaite, ’e tei tuuhia mai ia outou e te feia e a’o i te Evanelia i teienei, na roto i te Varua-Maitai, o tei tonohia mai, mai nia mai i te ra’i ra ; o te mau mea ïa ta te mau melahi i te ra’i ra ’e fa’a’ao mai i raro e hio.

- O te Parau ïa a te Atua.

ALLELUIA

Alleluia. Alleluia.
I haere mai oia o Ioane ei ite,         
  cf. Ioa 1, 7 ; Luk 1,16
ei faaite i te maramarama,
e rave rahi te tamarii a Iseraela t?na e faafariu i te Fatu.
Alleluia.

EVANELIA

« E fanau mai t? vahine o Elisabeta i te hoe tamaiti na oe, ’e e topa oe iana ia Ioane »

Evanelia o Iesu-Kirito a Luka peata 1, 5-17

I te anotau o Heroda, te arii o Iudea ra, te vai ra te hoe tahu’a, o Zakaria te io’a, no te pupu o Abia ; o Elisabeta te i’oa o t?na vahine, no te huaai oia o Aarona. E tau taata parautia raua i mua i te aro o te Atua, ’e te haapao ra raua i te mau ture ’e te mau faaueraa atoa a te Atua ma te hapa ore. Teie r?, aita a raua e tama, no te mea e ?’i o Elisabeta ’e ua ruhiruhia raua. Tae maira te tau e rave ai o Zakaria, i te toroa tahu’a i mua i te aro o te Atua, i te taime i faataahia no t?na pupu. Faataa-kelero-hia atura oia, mai te au i tei m?tauhia e te mau tahu’a ra, no te tomo i roto i te nao e p?p? i te tumiana. Te pure ra i rapae te hoe tiaa rahi taata no te nunaa o te Atua, i te hora no te p?p?raa tumiana. Fâ maira te hoe melahi a te Fatu ia Zakaria, te ti’a ra taua melahi ra i te pae atau o te fata no te tumiana ra. Horiri ihora Zakaria i te iteraa atu i taua melahi ra, ’e roohia ihora oia e te mata’u. Ua parau atura te melahi iana : « Eiaha e mata’u, e Zakaria e, ua faaroohia hoi ta oe pure, e fanau mai t? vahine o Elisabeta i te hoe tamaiti na oe, ’e e topa oe iana ia Ioane. E riro oia ei oaoaraa na oe ’e ei popouraa hoi ; e rave rahi atoa te oaoa i t?na fanauraa. E rahi hoi oia i mua i te aro o te Fatu ; e ore oia e inu noa a’e i te uaina ’e i te ’ava taero, ’e e faa?hia oia i te Varua-Maitai, mai te opu mai ? o t?na metua vahine. E rave rahi te tamarii a Iseraela t?na e faafariu i te Fatu, i to ratou Atua. E na mua oia i te Fatu i te haere, ma te varua ’e te mana o Elia peropheta, no te faafariu faahou mai i te mafatu o te mau metua i ta ratou ra mau tamarii ’e no te aratai i te feia auraro ore i te paari o te feia parautia ra, ei faaineineraa hoi i te hoe nunaa au maitai no te Fatu. »

- Haapopou tatou i te Parau a te Atua.

I TE PURE TUTIA NO TE AO

TAIORAA MATAMUA

« Inaha, e horoa’toa vau ia oe ei tiarama no te etene »

A taio tatou i te puta a Isaïa peropheta 49, 1-6

A faaroo, e te mau motu e, e a ara mai, e te mau nunaa i te atea è ; ua faataa mai te Fatu ia’u mai te opu mai â, e mai te opu a to’u metua vahine mai â ua haamanao oia i to’u ioa. Ua faariro mai oia i ta’u vaha mai te ôè oioi, e ua paruru oia ia’u i te maru o tona rima, e ua faariro atoa ia’u mai te tea maiti hia : ua huna oia ia’u i roto i tona pute tea. E ua parau maira oia ia’u : O ta’u tavini oe, e Iseraela e, e faahanahana hia hoi au i roto ia oe. E ua parau atura vau : Ua rohirohi faufaa ore au, ma te tumu ore ; ua faahope noa vau i to’u puai ei mea faufaa ore ; no reira te i te Fatu to’u haavaraa, te i ta’u Atua ohipa. E teienei, te naô maira te Fatu, o tei faariro mai ia’u, mai te opu mai â, ei tavini nona, ia faahoi mai au ia Iakoba iana ra, e ore o Iseraela e haaputuputu hia ; e haamaitai hia râ vau i te aro o te Fatu, e ua riro maira hoi ta’u Atua ei puai no’u. E ua parau paira oia ia’u : E mea iti tena, o oe i riro mai ei tavini no’u, ei faatia i nia i te mau opu no Iakoba, e ei faafariu mai i te toea no Iseraela. Inaha, e horoa’toa vau ia oe ei tiarama no te etene, ia riro oe ei ora na’u e tae roa’tu i te hopea o te fenua ra.

- O te Parau ïa a te Atua.

SALAMO 138, 1-2.3b, 13-14ab, 14ce-15ab

R/ Te haamaitai atu nei au ia oe, e te Fatu e,
no te reira mau ohipa maere.

E te Fatu e, ua hiopoa oe ia’u e ua ite mai oe ia’u ;
Ia tia vau i nia, e aore ra ia parahi au i raro, ua ite oe i te reira,
ua ite oe i to’u nei mau manao i te atea è ra ;
ua ite oe i to’u mau haerea.

Na oe i hamani i to’u nei aau,
na oe hoi i poiete ia’u i roto i te opu o ta’u metua vahine ra ;
Te haamaitai atu nei au ia oe,
no te reira mau ohipa maere.

e mea maere hoi au nei, e ta oe mau ohipa,
ua ite papu e i to’u nei varua.
To’u nei mau ivi, aore ïa i moe ia oe,
a hamanihuna hia’i vau.

TAIORAA PITI

« Ua faaineine Ioane Papetito i te haereraa mai o Iesu »

A taio tatou i te Ohipa a te mau Apotoro 13, 22-26

I taua anotau ra, i roto i te sunato i Anetiohia, i te mataeinaa ra i Pisidia, ua parau atura Paulo i te mau Ati-Iuda : « ’E, haapaehia atura oia, ua faatupu a’era te Atua ia Davida arii, nona hoi teie nei parau i parauhia e te Atua ra : Ua itea ia’u Davida te tamaiti a Iese ra, e taata e au i t?’u mafatu, o te rave i te mau mea atoa e hinaarohia e au. No roto mai i te huaai o Davida, mai ta te Atua i parau fafau maira, ua faatupu maira oia ia Iesu, te faaora o to Iseraela. Hou t?na taeraa mai, ua poro haere Ioane i te papetitoraa tatarahapa no te nunaa atoa o Iseraela. ’E fatata a’era te hopea o t?na tere, ua na ? a’era Ioane : o vai au i to outou na manaoraa ? E ere au i te Mesia. Te haere mai ra te hoe i muri iho ia’u, ’e eita vau e au i te tatara i te tapea o tana t?ma’a. » E te mau taeae, outou te tamarii o te fetii o Aberahama, ’e outou hoi teie nei mau taata e mata’u i te Atua ra, no outou i haponohia mai ai teie nei parau faaora. »

- O te Parau ïa a te Atua.

ALLELUIA

Alleluia. Alleluia.
’E o oe hoi, e teie nei tamaiti iti,                 
  Luk 1, 76
e parauhia oe e peropheta na te Atua teitei ;
e na mua hoi oe i te Fatu,
ei faaineine i t?na haerea.
Alleluia.

EVANELIA

« O Ioane t?na i’oa »

Evanelia o Iesu-Kirito a Luka peata 1, 57-66.80

E tae a’era i te tau e fanau ai o Elisabeta ra, fanau ihora oia, e tamaroa. Faaroo a’era te taata tupu ’e t?na mau fetii e, ua faaite mai te Fatu i t?na aroha iana, oaoa atura ratou ’e o oia atoa. I te va’u o te mahana, ua haere maira ratou e peritome i taua tamaiti iti ra ; ua manao tatou e mairi iana i te i’oa o t?na metua tane, ia Zakaria. Ua parau r? t?na metua vahine, na ? atura : « Eiaha ; e mairihia r? oia ia Ioane ». Ua parau ratou iana : « Aore roa hoi e taata, i roto i to oe fetii, i mairihia i taua i’oa ra. » Tuou atura ratou i t?na metua tane e, o vai te i’oa t?na i hinaaro e mairi i t?na tamaiti. Ua ani maira oia i te iri papairaa, ’e ua papai ihora e : « O Ioane t?na i’oa », ’e ua maere anae ihora ratou atoa. I reira ihora, matara a’era t?na vaha ’e t?na arero, ’e ua parau maira oia ma te arue i te Atua. Ua roohia-anae-hia to reira mau taata e te mata’u, ’e ua parau-haere-hia taua mau parau nei e ati noa a’e te mou’a o Iudea. ’E te feia atoa i faaroo i taua mau parau ra, ua tapea maite ïa i roto i to ratou mafatu, ’e te na ? noa ra ratou : « E riro teienei tamaiti ei aha ? » Tei nia mau ? hoi iana te rima o te Fatu. Tupu a’era taua tamaiti ra, itoito atura t?na mafatu. I te mau vahi mo’emo’e noa oia e tae roa atu i te mahana i faaite-hua-hia ai oia i to Iseraela.

- Haapopou tatou i te Parau a te Atua.