Mahana toru o te mau Rehu Mo'a

TE MAHANA O TE MAU REHU MO'A

TAIORAA MATAMUA

« E a hahae outou i to outou mafatu, eiaha i to outou ahu »

A taio tatou i te puta a Ioela peropheta 2, 12-18

E i teie nei te naô maira te Fatu : E fariu mai outou ia’u ma to outou mafatu atoa, ma te haapaeraa maâ, e ma te oto, e ma te aue. E a hahae outou i to outou mafatu, eiaha i to outou ahu, e a fariu mai i te Fatu ra to outou Atua ; no te mea, e hamani maitai hoi tona, e te aroha, e te faaoromai, e te maitai rahi, e te faaore i te utua a te taata. O vai te ite e riro oia i te fariu mai, e e faaore i te hara, e te horoa mai i te haamaitai, te tutia, te tutia manii na te Fatu, to outou Atua ? A faatoto na i te pu i Siona : a haamoâ i te haapaeraa maâ, a tiaoro i te amuiraa. A haaputuputu i te nunaa, a haamoâ i te amuiraa, a parau i te feia paari, a haaputuputu i te mau aiu, e tei ote i te û ; ia haere te tane faaipoipo api ia rapae i tona roi, e te vahine faaipoipo api hia i rapae i tona roi. Ia oto te mau tahua, te mau rave ohipa a te Fatu, i ropu i te poretiko e te fata, e ia naô ratou e : « A faaherehere, e te Fatu e, a faaherehere i to nunaa, e eiha oe e horoa i to tuhaa ei faainoraa, ia faahepo te mau nunaa i nia ia ratou ; e aha e parau hia’i i ropu i te mau nunaa e : ‘Te i hea to ratou Atua ?’ » Ua tupu te aroha o te Fatu i tona fenua, e ua faaherehere oia i tona nunaa.

- O te Parau ïa a te Atua.

SALAMO 50, 3-4, 5-6ab, 12-13, 14.17

R/ Aroha mai ia matou, e te Fatu e, ua hara ho’i matou !

Aroha mai oe ia’u, e te Atua e, mai te au i te rahi o to oe na hamanimaitai,
e mai te au i te rahi o to oe na here, a parai atu i to’u nei hara.
E horoi hua mai â oe ia’u i te mau ino atoa ra,
e tamâ hua mai ia’u ta’u nei hara.

Te ite nei hoi au i ta’u nei hara,
te vai noa nei hoi ta’u nei hara i mua ia’u ma te tuutuu-ore.
Ua hara vau ia oe, e ia oe anae ra,
e te mau ohipa ino i to oe na mata, ua rave ïa vau !

E te Atua e, a poiete na oe i te mafatu mâ i roto ia’u nei,
E e faaapi mai i te manao paari i roto i ta’u nei ouma ;
Eiaha e faarue è atu ia’u nei mai mua mai i to aro ra ;
e eiaha e rave ê atu i to varua maitai ia’u nei.

E faahoi mai oe i te oâoâ o te ora na oe ra.
E e haamau i roto ia’u nei i te varua haapuai ;
E te Fatu e, e vevete oe i to’u pue utu.
e na to’u vaha e poro haere atu i te arueraa na oe ra.

TAIORAA PITI

« Ia tuu noa outou i te Kirito ia fa’afäite i te Atua. ’E inaha, teie taua anotau au ra »

A taio tatou i te epitore piti a Paulo peata i to Korinetia 5, 20 - 6, 2

E au mau taeae e, ’e teienei, e ve’a vau na te Kirito, ’e na roto ia’u, o te Atua iho te tiaoro atu nei ia outou. I te io’a o te Kirito, te ani onoono atu nei au ia outou, ia tuu noa outou i te Kirito ia fa’af?ite i te Atua. No tatou, ua faariro hoi te Atua iana i tei ore i ite i te hara ei hara, ia riro tatou, i roto iana ei parautia na te Atua. ’E i te mea hoi e, e rima tauturu vau no te Atua, te a’o atu nei au ia outou, ia ore outou ia faarii faufaa ore noa i te karatia a te Atua. Ua parau hoi oia : « I te anotau au ra, e faatia vau ia oe, ’e i te mahana faaoraraa, e tauturu vauia oe. » ’E inaha, teie taua anotau au ra, teie te mahana faaoraraa.

- O te Parau ïa a te Atua.

IRAVA I MUA I TE EVANELIA                                                                

Ta oe Parau, e te Fatu e, e Parau mau ia,
e ta oe na ture e faaoraraa ia.
I teienei, eiaha e faaetaeta i to outou mafatu,  
cf. Sal 94, 8a.7d
a faaroo ana’e ra i te reo o te Fatu.
Ta oe Parau, e te Fatu e, e Parau mau ia,
e ta oe na ture e faaoraraa ia.

EVANELIA

« Ei reira ïa tö Metua, o te ite i te mau mea huna atoa, e faautua mai ia oe »

Evanelia o Iesu-Kirito a Mataio peata 6, 1-6.16-18

I taua anotau ra, ua haaputuputu maira te mau pipi ia Iesu ra, ua parau atura oia ia ratou : « E ara ’o te rave outou i ta outou na parautia i mua i te aro o te taata, ia hiohia mai outou e ratou, a ore a noaa mai ta outou utua i to outou Metua i te ra’i ra. No reira, ia horoa oe i te eleemosina ra, eiaha oe e faaoto i te p? na mua ia oe, mai te te feia faahua paieti ra i roto i te mau sunago ’e i nia hoi i te mau aro?, ia aruehia ratou e te taata. Oia mau, te faaite atu nei au ia outou, ua noaa ta tatou utua. Ia horoa r? oe i te eleemosina, eiaha t? rima aui ia ite ta t? rima atau e rave ra, ia vai huna ta oe eleemosina. Ei reira ïa t? Metua, o te ite i te mau mea huna atoa, e faautua mai ia ia oe. E, ia pure outou ra, eiaha ïa mai ta te feia faahua paieti ra : e mea au hoi na ratou e pure ti’a noa i roto i roto i te mau sunago ’e i te mau peho m?hora ra, ia itehia ratou e te taata. Oia mau t?’u e faaite atu nei : ua noaa ta ratou utua. Ia pure r? oe, e tomo oe i roto i t? piha, e tamau maite oe i te opani, e e pure oe i t? Metua o te ti’a i reira, mo’e noa ai oia ra. ’E na t? Metua, o te ite i te mau mea atoa, mo’e noa ai taua mau mea ra, e faautua mai ia oe. Ia neseteia outou ra, eiha ei mata rumaruma to outou, mai to te feia faahua paieti ra. E faahuru ’? hoi ratou i to ratou mata, ia ite te taata e, te neseteia ra ratou. Oia mau t?’u e parau atu nei : ua noaa ta ratou utua. Ia neseteia r? oe, a p?p? oe te monoi i nia iho i t? upoo ’e a horoi i t? mata, ia ore ta oe neseteiaraa ia faaitehia i te taata, i t? oe r? Metua. Tei reira hoi oia, mo’e noa atu ? oia, ’e e faautua mai t? Metua ia oe, oia e ite i te mau mea atoa, mo’e noa atu ? taua mau mea ra. »

- Haapopou tatou i te Parau a te Atua.