6 no Atete - Te Faahuru-'ê-raa-hia o te Fatu

6 no ATETE

TE FAAHURU-’Ê-RAA-HIA O TE FATU

Oro’a

TAIORAA MATAMUA

E tia ia maite hoe taioraa i roto i na taioraa e piti i raro nei :

1. « Ua teatea tona ahu mai te hiona »

A taio tatou i te puta a Daniela peropheta 7, 9-10.13-14

Te hio noa ra vau, i te orama o te po, a tuu hia’i te mau terono e ua parahi tei Tahito te mau mahana ; ua teatea tona ahu mai te hiona, e te rourou o tana ahu mai te huruhuru mamoe ra i te uouo ; e auahi ura tona terono, e tona mau huira e auahi ama ïa. Mai mua mai i tona aro te tahe puai maira te hoe anavai auahi ; tauatini i te tauatiniraa merahi tei tavini iana, e ahuru tauatini i te hanere tauatiniraa tei tia i mua i tona ra aro ; ua rave hia te haavaraa, e ua iriti hia te mau puka. Te hio noa ra vau i te orama o te po, e inaha, te hoe mai te tamaiti a te taata, i te haereraa mai na nia i te mau ata o te rai e tae roa’tu iô tei Tahito te mau mahana, e ua tuu ratou iana i mua i tona aro. E ua horoa oia iana i te mana, e te tura, et te hau, e e tavini iana te mau nunaa’toa, te mau opu, e te mau reo ; tona mana, e mana mure ore ïa te ore e afai è hia, e tona basileia, e ore ïa e mou.

- O te Parau ïa a te Atua.

E aore râ :

2. « ’E ia matou ’e oia atoa i nia i te mou’a mo’a ra »

A taio tatou i te epitore piti a Petero peata 1, 16-19

E au mau here e, i to’u hoi faaiteraa i te mana ’e te taeraa mai o to tatou Fatu ra o Iesu-Kirito, e ere i te ’a’ai ferurihia e te feia paari tä’u i haapao, ua parau rä vau i te mea e, ua ite mata roa vau i töna ra unauna. Ua noaa hoi iana te tura ’e te hanahana no ô mai i te Atua Metua ra, A parau mai ai te reo no ö mai i te hanahana rahi hau, a’e ra i te na öraa e : "O ta’u Tamaiti teie, Ua mauruuru roa vau iana." ’E ia matou ’e oia atoa i nia i te mou’a mo’a ra, ua faaroo matou i taua reo no te ra’i mai ra. ’E no reira , i teienei, ua rahi roa atu to tatou tiaturiraa i te parau a te mau peropheta. Ua ti’a roa outou i te mea e, te tiatonu nei outou i taua parau ra, mai te mori anaana i te vahi pouro e ia taiao noa atu, ei reira hoi e hiti mai ai te feia poipoi i roto i to outou mau mafatu.

- O te Parau ïa a te Atua.

SALAMO 96 (97), 1-2, 4-5, 6.9

R/ Te i te Fatu te hau,
te Fatu tei teitei i te fenua’toa nei.

Te i te Fatu te hau ! Ia rearea te fenua nei,
e ia oâoâ te mauj motu e raverahi !
Te haaati hia nei oia e te pouri e te ata,
o te parautia e te parau au o te tumu ïa o tona ra terono.

Te maramarama te fenua nei i tana ra uira,
te hio nei te fenua ma te rurutaina ;
te tarapape nei te mau moua, mai te ota meri ra,
i te aro o te Fatu o te fenua’toa nei.

Te faaite mai te mau rai i te parautia nana,
e ua ite te taata’toa i tona hanahana.
O oe hoi te Fatu tei teitei i te fenua’toa nei,
te i nia roa oe i te mau atua’toa ra.

ALLÉLUIA

Alléluia. Alléluia.
O ta’u Tamaiti here teie,     
Mat 17, 5
ua mauruuru roa vau iana,
a faaroo iana !
Alléluia.

EVANELIA

MATAHITI A :

« Anaana a’era t?na mata, mai te mahana ra »

Evanelia o Iesu-Kirito a Mataio peata 17, 1-9

I taua anotau ra, Ua rave atura Iesu ia Petero, ia Iakobo ’e ia Ioane, ’e ua aratai atura ia ratou i nia i te hoe mou’a teitei. ’E ua faahurue ’?-hia ihora oia i mua ia ratou. Anaana a’era t?na mata, mai te mahana ra, Teatea a’era t?na ahu mai te maramarama ra. ’E inaha, f? maira Elia raua o Mose ’e ua paraparau a’era raua ’e o Iesu atoa hoi. Ua parau atura Petero ia Iesu, na ? atura : « e te Fatu, e mea maitai ia parahi tatou i ? nei ; ia ti’a ia oe ra, e faatia vau i na fare autaa e toru a’e : no oe te tahi, no Mose te tahi, ’e no Elia te tahi. » Te parau noa ra ? oia, inaha tamaruhia maira ratou e te hoe ata maramarama, ’e e reo maira, no roto mai i taua ata ra, na ? maira : « O ta’u Tamaiti here teie, ua mauruuru roa vau iana, a faaroo iana ! » ’E, faaroo a’era ratou, ua tipapa ihora na pipi ra i raro, mata’u roa a’era. Ua faafatata maira Iesu, ’e ua fa’ati’a’ia maira ia ratou, na ? maira : « A ti’a i nia, eiaha outou e mata’u ! » ’E, n?n? a’era to ratou mata i nia, aore noa e taata i itea e ratou, maori ra o Iesu anae ra. Tei te pouraa ratou i raro, mai nia mai i taua mou’a ra, ua faaue maira Iesu ia ratou, na ? maira : « Eiaha outou e faaite noa atu i teie orama e ti’a noa mai te Tamaiti a te taata mai roto mai i tei pohe. »

- Haapopou tatou i te Parau a te Atua.

MATAHITI B :

« O ta’u Tamaiti here teie »

Evanelia o Iesu-Kirito a Mareko peata 9, 2b-10

I taua anotau ra, ua rave atura Iesu ia Petero ’e ia Iakobo ’e ia Ioane, ’e ua aratai atura ia ratou i nia i te hoe mou’a teitei ; o ratou anae to reira. ’E ua faahuru-’?-hia ihora oia i mua ia ratou. Anaana roa a’era t?na ahu, ’e teatea roa a’era, aore e tahupe i te ao nei e roaa ai teie huru teatea. F? maira Elia raua o Mose, ’e ua aparau a’era raua ’e o Iesu atoa hoi. Ua parau maira Petero ia Iesu, na ? maira : « E Rabi, e mea maitai ia parahi tatou i ? nei, e faatia matou i na fare autaa e toru a’e : no oe te tahi, no Mose te tahi e no Elia te tahi. » Aita hoi oia i ite e aha t?na e parau, ua hauriri’a hoi ratou. ’E e ata maira i te tamar?raa ia ratou, ’e te hoe reo maira, no roto mai i taua ata ra, i te na ?raa mai e : « O ta’u Tamaiti here teie, a faaroo iana. » I reira ihora, hio a’era te mau pipi e ati noa a’e, aore roa e taata i itea e ratou, maori ra o Iesu ’e o ratou iho hoi. ’E, tei pouraa ratou i raro, mai nia mai i taua mou’a ra, ua a’o atura Iesu ia ratou : eiaha e faaite noa a’e i ta ratou i ite ra e tiafaahou noa mai te Tamaiti a te taata, mai roto mai i tei pohe ra. Haapao maite ihora ratou i taua faaueraa nei, ua paraparau a’era r? ratou ratou iho i te auraa o te parau : « tiafaahou mai roto mai i tei pohe. »

- Haapopou tatou i te Parau a te Atua.

MATAHITI C :

« Te pure ra oia, huru ’e atura te hïro’a o tana mata »

Evanelia o Iesu-Kirito a Luka peata 9, 28b-36

I teie tau ra, rave atura Iesu ia Petero ’e ia Ioane ’e ia Iakobo na muri iana, ’e ua haere atura i nia i te hoe mou’a e pure. Te pure ra oia, huru ’e atura te hïro’a o tana mata, teatea atura t?na ahu, ’e anaana roa atura. ’E inaha, paraparau maira e toopiti pu’e taata iana ra, o Mose ïa raua o Elia. Ua f? maira raua i roto i te hanahana, ’e te paraparau ra ratou no to Iesu revaraa, o te tupu i Ierusalema. Ua teimaha roa Petero m? i te taoto : ia ara a’era ratou, ite atura ratou i te hanahana o Iesu ’e na ’e na taata toopiti hoi i te paraparau-noa-raa iana. Tei te taa-‘?-raa raua ia Iesu, ua parau atura Petero : « E te Fatu, e mea maitai ia parahi tatou i ? nei, e faatia matou i na fare autaa e toru a’e : no oe te tahi, no Mose te tahi, ’e no Elia te tahi. » Aita oia i ite i t?na e parau ra. Te paraparau noa ra Petero, o te ata maira i te t?marura’a mai ia ratou. Roohia ihora ratou i te mata’u i te ?raa atu i roto i te ata. ’E e reo maira, no ? mai i te ata ra, i te na ?raa e : « O ta’u Tamaiti teie, o t?’u i maiti, a faaroo iana. » ’E, mure a’era taua reo ra, o Iesu anae ihora tei toe. Mamu ihora na pipi ra, ’e i te reira tau ra, aita ratou i faaite a’e i te mau mea ta ratou i ite.

- Haapopou tatou i te Parau a te Atua.