25 no Titema - Te Fanauraahia o te Fatu

I te 25 no titema

TE FANAURAA HIA O TE FATU

Oro’a hanahana

I TE PURE TUTIA I TE AHIAHI

E ravehia teie pure tutia i te ahiahi o te 24 no Titema na mua a’e i te vepere matamua o Noere e aore râ i muri mai.

TAIORAA MATAMUA

« E oâoâ atoa te Fatu i nia ia oe ra »

A taio tatou i te puta a Isaïa peropheta 62, 1-5

No Siona nei e ore au e mamu noa’i, e no Ierusalema nei e ore au e faaea noa’i, e ia tae noa mai te taata parautia nona ra, mai te anaana rahi, e tona faaora, mai te lamepa i ura ra. E ite te mau etene atoa i te taata parautia no oe ra, e te mau arii atoa i tei hanahana ia oe ra ; e mairi hia oe i te tahi ioa api ta te vaha a te Fatu e mairi. E riro oe ei korona unauna i te rima o te Fatu ra, e ei taraunu arii i te rima o to Atua ra. E ore oe e parau faahou hia’tu e, o tei faarue hia ; e ore hoi to fenua e parau hia e, o tei ano ; area e parau hia oe : O ta’u hinaaro i roto iana ; e to fenua : te fenua taata hia ; no te mea ua au te Fatu ia oe, e e taata hia to fenua. E noho te taata api e te paretenia, e e parahi to mau tamarii i roto ia oe ; e e oâoâ te tane api i tana vahine api ; e e oâoâ atoa te Fatu i nia ia oe ra.

- O te Parau ïa a te Atua.

SALAMO 88 (89.), 4-5, 16-17, 27.29

R/ E himene â vau i to oe na here, e te Fatu e,
e a muri noa’tu !

« Ua fafau hia e au te faufaa i tei maiti hia e au ra,
ua tapu vau i ta’u tavini ra ia Davida :
e haamau tamau maite au i to oe ra huaai,
e e patu vau i to oe ra terono e tae noa’tu i te mau ui atoa ra. »

E ao to te nunaa tei ite i te oâoâ ra,
e te Fatu e, i te maramarama o to mata na ;
e oâoâ ra ratou i to io’a e rui noa’e te mahana,
e ua faateitei hia ratou i te parau tia na oe na.

« E pii mai oia ia’u : “O oe ta’u metua,
tau Atua, e te pare e ora’i au nei !”
E vai â ta’u aroha iana e a muri noa’tu,
e ta’u faufaa iana ra e tamau maite hia ïa. »

TAIORAA PITI

Te faaiteraa a Paulo no te Kirito, te tamaiti a Davida

A taio tatou i te Ohipa a te mau Apotoro 13, 16-17.22-25

Ua titau-manihini-hia maira o Paulo no te horoa i te hoe faaitoitoraa i roto i te sunago i Anetiohia i te mataeinaa ra i Pisidia, ua ti’a a’era Paulo i nia, ’e ua popoi atura i te rima, na ? atura : « E teie nei mau taata Iseraela nei e, e te feia e mata’u i te Atua ra, a faaroo mai na. Ua maiti te Atua o te nunaa Iseraela i to tatou hui metua, ’e faateitei oia i to tatou hui tupuna, ia ratou i Aiphiti ra. ’E ua aratai atura oia ia ratou i rapae i taua fenua ra ma te puai o tana rima. ’E, haapaehia atura Saula, ua faatupu a’era te Atua ia Davida arii, nona hoi teie nei parau i parauhia e te Atua ra : Ua itea ia’u Davida te tamaiti a Iese ra, e taata e au i t?’u mafatu, o te rave i te mau mea atoa e hinaarohia e au. No roto mai i te huaai o Davida, mai ta te Atua i parau fafau maira, ua faatupu maira oia ia Iesu, te faaora o to Iseraela. Hou t?na taeraa mai, ua poro haere Ioane i te papetitoraa tatarahapa no te nunaa atoa o Iseraela. ’E fatata a’era te hopea o t?na tere, ua na ? a’era Ioane : o vai au i to outou na manaoraa ? E ere au i te Mesia. Te haere mai ra te hoe i muri iho ia’u, ’e eita vau e au i te tatara i te tapea o tana t?ma’a.

- O te Parau ïa a te Atua.

ALLELUIA

Alleluia. Alleluia.
Ananahi, e mou te hara a to te ao nei,
ei nia iho ia tatou e vai mana ai e te Faaora o te ao nei.
Alleluia.

EVANELIA

« Te parau tupuna o Iesu-Kirito, tamaiti na Davida »

Evanelia o Iesu-Kirito a Mataio peata 1, 1-25

[Taioraa haapotohia i te irava 18]

Te parau tupuna o Iesu-Kirito, tamaiti na Davida, tamaiti na Aberahama. Fanau a’era ta Aberahama, o Isaaka. Fanau a’era ta Isaaka, o Iakoba. Fanau a’era ta Iakoba, o Iuda ’e tana mau taeae. Fanau a’era ta Iuda, o Pharesa, ’e o Zara ia Tamara ra. Fanau a’era ta Pharesa, o Eserona, o Arama. Fanau a’era ta Arama, o Aminadaba. Fanau a’era ta Aminadaba, o Naasona. Fanau a’era ta Naasona, o Salamona. Fanau a’era ta Salamona, o Booza ia Rahaba. Fanau a’era ta Booza, o Obeda ia Ruta. Fanau a’era ta Obeda, o Iese. Fanau a’era ta Iese, o te arii ra o Davida. Fanau a’era ta te arii ra ta Davida, o Solomona i te vahine a Uria ra. Fanau a’era ta Solomona, o Roboama, Fanau a’era ta Roboama, o Abia. Fanau a’era ta Abia, o Asa. Fanau a’era ta Asa, o Iosaphata. Fanau a’era ta Iosaphata, o Iorama. Fanau a’era ta Iorama, o Ozia. Fanau a’era ta Ozia, o Ioatama. Fanau a’era ta Ioatama, o Akaza. Fanau a’era ta Akaza, o Ezekia. Fanau a’era ta Ezekia, o Manase. Fanau a’era ta Manase, o Amona. Fanau a’era ta Amona, o Iosia. Fanau a’era ta Iosia, o Iekonia ’e tana mau taeae, a fatata ai te revaraa i Babulonia ra. ’E i muri a’e i te revaraa i Babulonia ra, fanau a’era ta Iekonia, o Salatiela. Fanau a’era ta Salatiela, o Zorobabela. Fanau a’era ta Zorobabela, o Abiuda. Fanau a’era ta Abiuda, o Eliakima. Fanau a’era ta Eliakima, o Azora. Fanau a’era ta Azora, o Sadoka. Fanau a’era ta Sadoka, o Akima. Fanau a’era ta Akima, o Eliuda. Fanau a’era ta Eliuda, o Eleazara. Fanau a’era ta Eleazara, o Matana. Fanau a’era ta Matana, o Iakoba. Fanau a’era ta Iakoba, o Iosepha, te hoa faaipoipo o Maria. Na Maria i fanau ia Iesu, o tei parauhia ra e, o te Kirito. ’E te mau u’i atoa mai ia Aberahama mai ? e tae roa a’era ia Davida ra, hoe ahuru ma maha ïa. ’E mai ia Davida e tae roa a’era i te revaraa i Babulonia, hoe ahuru ma maha ïa. ’E mai te revaraa i Babulonia e tae roa maira i te Kirito nei, hoe ahuru ma maha ïa.

E haamata te taioraa haapotohia i onei :

Teie te huru o te fanauraa o Iesu, te Kirito. Ua m?mo’ahia t?na metua vahine o Maria ia Iosepha. ’E aore ? raua i parahi, hapu ihora Maria i te Varua-Maitai. E taata parautia o Iosepha, t?na hoa faaipoipo ; aore oia i hinaroo e faaino i te roo o Maria, i opua ai oia e haapae huna noa iana. Te feruri noa ra oia i taua opuaraa ra, e inaha, ua f? maira te hoe melahi a te Fatu iana ra, i roto i te moemoea, na ? maira : “E Iosepha, tamaiti na Davida ra, eiaha e mata’u i te aratai i t? hoa faaipoipo, ia Maria, i to oe na fare ; no te Varua-Maitai hoi i hapu ai oia. E fanau mai oia te hoe tamaiti ’e e mairi oe i t?na i’oa o Iesu : nana hoi e faaora i t?na nunaa i ta ratou mau hara” Ua na reirahia taua mau mea atoa ra ia ti’a tei parauhia mai e te Fatu, na roto i te peropheta ra, i te na ?raa e : “Inaha e hapu te paretenia ’e e fanau mai i te hoe tamaiti, o te mairihia i te i’oa o Emanuela”, oia hoi, ia iritihia ra : Te Atua io tatou nei. ’E, ara a’era Iosepha, haapao atura oia i tei parauhia mai e te melahi a te Fatu : aratai maira oia  i t?na hoa faaipoipo iana ra. Aita r? oia i ite iana fanau noa maira t?na tamaiti matahiapo, o t?na i topa i t?na i’oa o Iesu.

- Haapopou tatou i te Parau a te Atua.

 

I TE PURE TUTIA I TE TUIRAA-PÔ

TAIORAA MATAMUA

« Ua fanau mai hoi te hoe tama no tatou »

A taio tatou i te puta a Isaïa peropheta 9, 2-7

Te feia tei haere noa i roto i te poiri ra, e maramarama rahi ïa tei itea ia ratou ; o tei parahi i te fenua no te marû pohe, ua hiti te maramarama i nia ia ratou. Ua faarahi oe i taua nunaa ra, aita râ oe i faarahi i te oâoâ. E oâoâ ra ratou i mua ia oe, mai te oâoâ i te auhuneraa, mai tei oâoâ ra te feia tei upotia, a noaa mai ai te taoa pau, e a tufa’tu ai i te pau. No te mea ua ofati oe i te zugo o tona ra hopoia, e te raau i tana tapono e te sepeta o tei faahepo iana, mai te i te matamua i Madiana ra. No te mea, o te mau taoa pau i rave hia ma te puai, e te mau ahu i viivii ra i te toto, e pau ïa i te ama, ei maâ ïa no te auahi. Ua fanau mai hoi te hoe tama no tatou, e ua horoa hia mai te hoe tamaiti no tatou ; e i nia i tona tapono te hau vai ai ; e mairi hia tona ioa, o tei Maere hia, e Aô, te Atua, te Puai, te Metua no te ui a muri atu, te Arii no te hau. E faarahi hia tona basileia, e aita e hopea to te hau ââu ; e parahi oia i nia i te terono no Davida, e i nia i tona basileia, ia haamau i te reira, ia faaetaeta i te parau au e te parautia mai teie atu nei e a muri noa’tu : na te itoito o te Fatu o te mau nuu e rave i te reira.

- O te Parau ïa a te Atua.

SALAMO 95 (96.), 1-2a, 2b-3, 11-12a, 12b-13a, 13bc

R/ I teienei â ru'i, ua fanauhia mai te hoe Faaora :
o te Kirito ia, te Fatu.

A himene outou i te Fatu ra i te himene api !
A himene i te Fatu, e te fenua’toa nei !
A himene outou i te Fatu, e haamaitai i tona ra io’a !

A faaite i te ora nana, eiaha ei mahana tuua,
a faaite i tona hanahana i rotopu i te mau etene,
e tana ra mau ohipa taa è i rotopu i te mau nunaa’toa ra !

Ia rearea te mau rai ra !ia oâoâ te fenua nei !
Ia fetoitoi te moana e to roto atoa iana ra !
Ia ouaua te mau ô e to roto toa ia ratou ra.

E ia oâoâ te mau raau atoa o te aru ra,
i mua i te aro o te Fatu, te haere maira hoi oia,
te haere maira oia e haava i te fenua nei.

E haava oia i te ao atoa nei ma te parau au ,
e te mau nunaa ra ma te parau mau.

TAIORAA PITI

« Ua pä mai hoi te karatia a te Atua i te taata atoa »

A taio tatou i te epitore a Paulo peata ia Tito 2, 11-14

E here e, ua p? mai hoi te karatia a te Atua o te faaora i te taata atoa. Te haapii mai nei taua karatia nei ia haapae tatou i te paieti ore ’e te mau nounou o teie nei ao, ia parahi tatou ma te tinai nounou, te parautia ’e te paieti i teie nei tau, a tiai noa atu ai tatou i ta tatou tiaturiraa oaoa ’e te f?raa mai o te hanahana o to tatou Atua nui ra, to tatou Faaora, o Iesu-Kirito. Ua p?p? oia iana iho no tatou, ei hoonaraa i ta tatou mau hapa, ’e ia tam? oia i te hoe nunaa, ei nunaa nona, ei nunaa itoito i te mau ohipa maitatai ra.

- O te Parau ïa a te Atua.

ALLELUIA

Alleluia. Alleluia.
I tae mai au e afai mai i te hoe parau maitai :  
cf. Luk 2, 10-11
i teienei â ru'i, ua fanauhia mai te hoe Faaora :
o te Kirito ia, te Fatu !
Alleluia.

EVANELIA

« I teie nei ä ru’i ua fanauhia mai te hoe Faaora no outou »

Evanelia o Iesu-Kirito a Luka peata 2, 1-14

I taua anotau ra, ua faaue mai te hoe parau mana a Kaisara Auguso e tapao i te taata atoa o te basileia Roma. Ua tupu taua tapaoraa matamua nei i te tau a tavana ai o Kurenio i te fenua Suria. Haere anae atura te taata atoa i to ratou iho oire tumu, ei reira to ratou i’oa tapaohia ai. Reva atoa atura Iosepha, mai te oire atu i Nazareta i Galilea, haere atura i Iudea, i te oire o Davida i parauhia ra o Betelehema, ia tapaohia t?na i’oa; no te utuafare hoi oia o Davida ’e no t?na ra huaai. O raua Maria, t?na vahine m?mo’a, i taua tere ra. Ua hapu oia. ’E inaha, a parahi noa ai raua i reira, ua hope roa atura te pu’e mahana o t?na hapuraa. Fanau ihora oia i tana tamaiti matahiapo, vehi ihora i te ahu, ’e ua tuu atura i roto i te phatene, no te mea aita e vahi no raua i roto i te piha. E tiai mamoe tei taua fenua ra,           te parahi ra ratou i roto i te mau aua ’e te tiai ra i ta ratou nana i te mau araraa o te p?. ’E inaha,ua ti’a maira te hoe melahi a te Fatu i pihai iho ia ratou, ’e ua anaana maira te hanahana o te Fatu e ati noa a’e ratou. Roohia ihora ratou i te mata’u rahi. Ua parau maira taua melahi ra : « Eiaha e mata’u ! I tae mai nei hoi au e afai mai ia outou i te hoe parau maitai, o te riro ei oaoaraa na te nunaa taatoa. I teie nei ? ru’i, i roto i te oire o Davida, ua fanauhia mai te hoe Faaora no outou ; o te Kirito ïa, te Fatu. Teie te tapao i horoahia mai na outou : e itea ia outou te hoe aiu iti ’aru’aru i vehihia i te ahu i te taoto-noa-raa i roto i te phatene. » I reira ihora, atihia maira taua melahi ra e te hoe tiria rahi o te nuu no te ra’i i te arueraa i te Atua, i te na ?raa e : “Ei hanahana i te Atua i te ra’i teitei ra, ei hau, i te fenua nei, i te taata i herehia e ana”.

- Haapopou tatou i te Parau a te Atua.

I TE PURE TUTIA I TE AAHIATA

TAIORAA MATAMUA

« Inaha, te haere maira to Faaora »

A taio tatou i te puta a Isaïa peropheta 62, 11-12

Inaha ua faaite te Fatu e tae noa’tu i te hopea o te fenua ra i teie : A parau outou i te tamahine a Siona ra : inaha, te haere maira to Faaora ; inaha te iana tana utua, e tana ohipa te i mua iana. E parau hia ratou e, o te feia moâ ïa, o tei faaora hia e te Fatu. O oe râ e parau hia ïa e : o te oire hinaaro hia ; eiaha râ : o tei faarue hia.

- O te Parau ïa a te Atua.

SALAMO 96 (97.), 1.6, 11-12

R/ I teie nei mahana, ua anaana mai te maramarama i nia a’e ia matou :  
Ua fanauhia mai te hoe Faaora no matou !

Te i te Fatu te hau ! Ia rearea te fenua nei,
E ia oâoâ te mau motu e raverahi !
Te faaite mai te mau rai i te parautia nana,
e ua ite te taata’toa i tona hanahana.

Ua hiti mai te maramarama i te feia parautia ra,
E te oâoâ i te feia i tia te mafatu ra.
A oâoâ i te Fatu, e te feia parautia e,
a haamaitai i te manaoraa i tona ra moâraa.

TAIORAA PITI

« Ua faaora mai oia ia tatou te Fatu i te mana ra o töna aroha »

A taio tatou i te epitore a Paulo peata ia Tito 3, 4-7

E here e, i te mahana r? i p? mai ai te hamani maitai o te Atua, to tatou Faaroa, ’e t?na here i te taata nei, ua faaora mai oia ia tatou, eiaha i te mana o te mau ohipa i ravehia e tatou ma te parautia, i te mana ra o t?na aroha, na roto i te hopuraa pape e fanau-faahou-hia ai te taata ’e e faaapi-faahou-hia ai oia e te Varua-Maitai. Ua ninii hua mai oia i taua Varua ra i nia ia tatou, na roto i to tatou Faaora o Iesu-Kirito, ia riro tatou ei taata parautia i te mana o t?na karatia ’e ei taata ’?i’a hoi, i te mea e, ua noaa ia tatou te tiaturiraa i te ora mure ore.

- O te Parau ïa a te Atua.

ALLELUIA

Alleluia. Alleluia.
Ei hanahana i te Atua i te ra'i teitei ra,         
Luk 2, 14
ea hau i te fenua nei i te feia herehia e ana !
Alleluia.

EVANELIA

« Taua mau tiai mamoe ’e ua ite ratou ia Maria ’e ia Iosepha ’e i te aiu iti ’aru’aru »

Evanelia o Iesu-Kirito a Luka peata 2, 15-20

’E, ia reva atura taua mau melahi ra i te ra’i, ua parau ihora taua mau tiai mamoe ra ratou iho : “Mai haere tatou i Betelehema ! Ia hio tatou i te ohipa i tupu a’enei, o ta te Fatu i faaite mai nei ia tatou” Peepee atura ratou i te haere, ’e ua ite ratou ia Maria ’e ia Iosepha ’e i te aiu iti ’aru’aru hoi i te taoto-noa-raa i roto i te phatene. I to ratou iteraa iana, ua faatia ratou i te parau i faaitehia mai ia ratou e te melahi no taua tamaiti iti ra. E te feia atoa i faaroo ia ratou, maere anae ihora ïa i tei parauhia mai e te mau tiai mamoe. O Maria r?, tapea maite ihora oia i taua mau parau atoa ra, ma te feruri i roto i t?na mafatu. Hoi atura te mau tiai mamoe ma te faateitei i te Atua ’e te arue iana, no te mau mea ta ratou i faaroo ’e i ite ; ua au mau ? hoi i tei faaitehia mai na ia ratou.

- Haapopou tatou i te Parau a te Atua.

I TE PURE TUTIA I TE AO

TAIORAA MATAMUA

« E ite te mau hopea’toa o te fenua ra i te ora o to tatou Atua »

A taio tatou i te puta a Isaïa peropheta 52, 7-10

E aha hoi te nehenehe o te avae, i nia i te moua, o tei faaite mai e tei aô mai i te hau : o tei faaite mai i te parau maitai, e tei aô mai i te ora, i te naôraa’tu ia Siona e : Te i to Atua ra te hau. Teie te reo o te feia hiopoa : e faateitei ratou i te reo, e amui ratou i te haamaitairaa ; no te mea e hio hoi ratou, e mata e e mata, ia faafariu mai te Fatu ia Siona. A oâoâ, e a amui i te arueraa, e te mau vahi ano no Ierusalema e ; ua haamahanahana hoi te Fatu i tona nunaa, e ua hoo faahou mai ia Ierusalema. Ua faanehenehe te Fatu i tona rima moâ i te mata o te mau etene atoa ra, e e ite te mau hopea’toa o te fenua ra i te ora o to tatou Atua.

- O te Parau ïa a te Atua.

SALAMO 97 (98.), 1, 2-3ab, 3cd-4, 5-6

R/ Ua ite te mau hopea’toa o te fenua nei
i te ora a to tatou Atua.

A himene i te Fatu ra i te himene api,
e mau mea taa è hoi tana i rave,
na tona iho rima atau, et tona rima moâ
i faaora iana.

Ua faaite mai te Fatu i te ora nana,
ua heheu oia i tana parautia i mua i te aro o te mau etene ra,
tona aroha et tana parau mau tei manao hia e ana
i te utuafare o Iseraela ra.

Ua ite te mau hopea’toa o te fenua nei
i te ora a to tatou Atua.
Ia pinai te haamaitai i te Fatu e ati noa’e te fenua,
a himene, e a oua i te oâoâ !

A himene i te Fatu ra ma te kitara,
ma te kinura e ma te reo nabala ;
ma te pu, e ma te oto  o te pu tara
ia haruru te reo oâoâ i mua i te Fatu to tatou arii.

TAIORAA PITI

« Ua parau mai oia ia tatou te Atua na roto i tona Tamaiti »

A taio tatou i te epitore i te mau Hebera 1, 1-6

I mutaa iho ra, ua parau mai te Atua i to tatou hui metua na roto i te mau peropheta ; e rave rahi te parauraa mai ’e ua rau hoi te huru. I teie r? mau mahana hopea nei, ua parau mai oia ia tatou Na roto i te Tamaiti t?na i faariro ei ?no faufaa no te mau mea atoa, ’e na roto hoi iana t?na poieteraa i te ao taatoa nei. O taua Tamaiti ra te anaana o t?na ra hanahana ’e te hohoa mau o t?na ra iho, ’e te amo nei oia i te mau mea atoa ra i te mana o t?na parau. I muri a’e i t?na tam?raa i te mau hara, ua parahi ihora oia i raro, i te rima atau o te marumana Atua, i te vahi teitei roa ra. Ua hau ’? oia i te mau melahi, no te mea e i’oa taa ’? roa i to ratou tei roaa iana ra. O vai hoi te melahi ta te Atua i parau, i te hoe mahana e : “O ta’u Tamaiti oe, ina’uanei au i fanau ai ia oe” ? E teie atoa nei parau : “E riro vau ei Metua nona, ’e oia ei Tamaiti no’u ? ” ’E, i t?na faa?raa mai i te matahiapo i te ao nei, ua na ? a’era oia : “Ia tahopu te mau melahi a te Atua i mua iana”.

- O te Parau ïa a te Atua.

ALLELUIA

Alleluia. Alleluia.
I teie nei mahana ua anaana te maramarama i nia i te fenua nei.
E te mau nunaa o te ao atoa nei e, a tomo i roto i te maramarama o te Atua.
A haere paatoa mai e haamori i te Fatu.
Alleluia.

EVANELIA

« E ua riro mai te Parau ei taata, ’e ua puhapa mai io tatou nei »

Evanelia o Iesu-Kirito a Ioane peata 1, 1-18

Taioraa taatoa

I vai na te Parau i te matamua ra ; i te Atua ra hoi te Parau, ’e o te Atua hoi te Parau. I te Atua ra oia i te matamua ra. Na roto iana i hamanihia ai te mau mea atoa ’e, i te mau mea atoa i hamanihia ra, aita hoe a’e i ore i hamanihia na roto iana. Tei roto iana te ora, ’e te ora, o te maramarama ïa o te taata. Te anaana nei te maramarama i roto i te pouri, aita r? te pouri i faarii atu. Ti’a maira te hoe taata i tonohia mai e te Atua, o Ioane t?na i’oa. I haere mai oia ei ite, ei faaite i te maramarama, ia arataihia te taata atoa e ana i te faaroo. E ere oia i te maramarama, ua tae mai r? oia ei ite no te maramarama. O te Parau te maramarama mau, ’e, no t?na haereraa mai i te ao nei, Te haamaramarama mai nei oia i te taata atoa. I te ao nei oia, ’e na roto iana te ao nei i hamanihia ai, aita r? to te ao nei i ite iana. I haere mai oia io na iho ra, aita r? t?na iho mau taata i faarii atu iana. Area te feia i faarii atu iana, te feia i faaroo i t?na ra i’oa, ua h? mai oia ia ratou i te ravea e riro ai ratou ei tamarii na te Atua. Aita taua feia ra i fanauhia mai no ? mai i te toto ra ’e no ? mai i te hinaaroo o te tino nei, aita atoa i te hinaaroo o te taata nei, ua fanauhia mai r? no ? mai i te Atua. ’E ua riro mai te Parau ei taata, ’e ua puhapa mai io tatou nei. ’E ua ite matou i t?na hanahana, o te hanahana no ? mai i te Atua, e au i te Tamaiti fanau tahi, o tei î i te karatia ’e i te parau mau. Te faaite nei Ioane iana na roto i t?na parau ra e : “O oia t?’u i parau ra e : O te haere mai i muri iho ia’u, e riro ïa i mua ia’u, o mua ? hoi oia ia’u.” Oia mau, no ? mai i t?na î, ua noaa mai ia tatou nei tera karatia i nia i tera karatia. Ua horoahia mai hoi te ture na roto ia Mose,      area te karatia ’e te parau mau, ua tae mai ïa na roto ia Iesu-Kirito. Aore e taata i ite i te Atua, na te Atua fanau tahi i roto i te Metua ra, nana i faaite mai iana.

- Haapopou tatou i te Parau a te Atua.

E aore râ, taioraa haapotohia :

Evanelia o Iesu-Kirito a Ioane peata 1, 1-5.9-14

I vai na te Parau i te matamua ra ; i te Atua ra hoi te Parau, ’e o te Atua hoi te Parau. I te Atua ra oia i te matamua ra. Na roto iana i hamanihia ai te mau mea atoa ’e, i te mau mea atoa i hamanihia ra, aita hoe a’e i ore i hamanihia na roto iana. Tei roto iana te ora, ’e te ora, o te maramarama ïa o te taata. Te anaana nei te maramarama i roto i te pouri, aita r? te pouri i faarii atu. O te Parau te maramarama mau, ’e, no t?na haereraa mai i te ao nei, te haamaramarama mai nei oia i te taata atoa. aita r? to te ao nei i ite iana. I te ao nei oia, ’e na roto iana te ao nei i hamanihia ai, i haere mai oia io na iho ra, aita r? t?na iho mau taata i faarii atu iana. Area te feia i faarii atu iana, te feia i faaroo i t?na ra i’oa, ua h? mai oia ia ratou i te ravea e riro ai ratou ei tamarii na te Atua. Aita taua feia ra i fanauhia mai no ? mai i te toto ra ’e no ? mai i te hinaaroo o te tino nei, aita atoa i te hinaaroo o te taata nei, ua fanauhia mai r? no ? mai i te Atua. ’E ua riro mai te Parau ei taata, ’e ua puhapa mai io tatou nei. ’E ua ite matou i t?na hanahana, o te hanahana no ? mai i te Atua, e au i te Tamaiti fanau tahi, o tei î i te karatia ’e i te parau mau.

- Haapopou tatou i te Parau a te Atua.