19 no Mati - Iotefa peata

19 no MATI

IOTEPHA PEATA
te hoa faaipoipo no Maria

Oro’a hanahana

TAIORAA MATAMUA

« Na te Fatu ra e horoa mai nona i te terono o tona ra metua o Davida »

A taio tatou i te puta piti no te mau Arii 7, 4-5a.12-14a.16

Ua tae te parau a te Fatu, i tana rui ra, ia Natana, i te naôraa e : A haere, a parau i ta’u tavini ra ia Davida : teie ta te Fatu e parau nei : e ia hope roa to oe ra pue mahana, e ia taoto oe i pihaiiho i to oe ra mau metua, e faatupu au i to oe ra huaai i muri ia oe no roto mai i to opu, e e haamau roa vau i tona ra Basileia. Nana e faatia i te hoe fare no to’u nei ioa, e na’u e haamau i te terono o tona ra basileia e a muri noa’tu. Ei metua vau nona e ei tamaiti oia na’u ra. E to oe na fare e to oe ra basileia, e mau ïa e a muri noa’tu i mua i to aro, e to terono ra e mau ïa e a tau a hiti noa’tu.

- O te Parau ïa a te Atua.

SALAMO 88 (89.), 2-3, 4-5, 27.29

R/ E vai â tona huaai e a muri noa’tu.

E himene â vau i to oe na here, e te Fatu e, e a muri noa’tu,
e na ta’u vaha e faaite i te parau mau na oe i tera ui, i tera ui.
Ua parau hoi au e : e tia to aroha i te vai mure ore raa,
tei te mau rai ra to parau mau i te haamau raa hia.

« Ua fafau hia e au te faufaa i tei maiti hia e au ra,
ua tapu vau i ta’u tavini ra ia Davida :
e haamau tamau maite au i to oe ra huaai,
e e patu vau i to oe ra terono e tae noa’tu i te mau ui atoa ra. »

E pii mai oia ia’u : « O oe ta’u metua,
ta’u Atua, e te pare e ora’i au nei » !
E vai â ta’u aroha iana e a muri noa’tu,
e ta’u faufaa iana ra e tamau maite hia ïa.

TAIORAA PITI

« Ore noa atu ai e tumu tiaturiraa, ’e ua faaroo »

A taio tatou i te epitore a Paulo peata i to Roma 4, 13.16-18.22

E au mau taeae e, ua parau fafau maira te Atua ia Aberahama e : e riro oia ’e t?na atoa ra huaai ei fatu no te ao taatoa nei ; e ere r? no te ture, no te parautia r? i noaa mai iana na roto i te faaroo. No reira, ua faatumuhia te parau fafau i nia i te faaroo, ia riro taua parau fafau ra mai te hoe ? papu horoa-noa-hia mai e te Atua na te taatoaraa o te huaai o Aberahama, eiaha no to te ture anae ra, no ratou atoa r? e faaroo ra, mai ia Aberahama, te metua no tatou atoa. Mai tei papaihia ra : ua faariro vau ia oe ei metua no te nunaa e rave rahi. O Aberahama maoti to tatou metua i mua i te Atua t?na i faaroo ra, o te faahoi i te ora i roto i te feia pohe, ’e o te pii i te mau mea e ore e vai nei ia riro ei mea e vai ra. Ore noa atu ai e tumu tiaturiraa, ua tiaturi Aberahama ’e ua faaroo ; i riro atu ai oia ei metua no te nunaa e rave rahi, mai tei parauhia maira : mai te reira to oe huaai. No reira t?na faaroo i haapaohia ai ei parautia nana.

- O te Parau ïa a te Atua.

IRAVA I MUA I TE EVANELIA

Ei hanahana e ia aruehia oe, e te Fatu e Iesu e !
(I te Tau Pakate : Alleluia. Alleluia !)
E ao to te parahi i to fare ra, e te Fatu e,        Sal 83, 5
te arue nei ratou ia oe ma te tuutuu ore !
Ei hanahana e ia aruehia oe, e te Fatu e Iesu e !

EVANELIA

E tia ia maite hoe taioraa i roto i na taioraa e piti i raro nei :

1. « Haapao atura oia Iosepha i tei parauhia mai e te melahi a te Fatu »

Evanelia o Iesu-Kirito a Mataio peata 1, 16.18-21.24a

Fanau a’era ta Iakoba, o Iosepha, te hoa faaipoipo o Maria. Na Maria i fanau ia Iesu, o tei parauhia ra e, o te Kirito. Teie te huru o te fanauraa o Iesu, te Kirito. Ua m?mo’ahia t?na metua vahine o Maria ia Iosepha. ’E aore ? raua i parahi, hapu ihora Maria i te Varua-Maitai. E taata parautia o Iosepha, t?na hoa faaipoipo ; aore oia i hinaaro e faaino i te roo o Maria, i opua ai oia e haapae huna noa iana. Te feruri noa ra oia i taua opuaraa ra, e inaha, ua f? maira te hoe melahi a te Fatu iana ra i roto i te moemoea, na ? maira : « E Iosepha, tamaiti na Davida ra, eiaha e mata’u i te aratai i t? hoa faaipoipo, ia Maria, i to oe na fare ; no te Varua-Maitai hoi i hapu ai oia. E fanau mai oia i te hoe tamaiti ’e e mairi oe i t?na i’oa o Iesu : nana hoi e faaora i t?na nunaa i ta ratou mau hara. » ’E, ara a’era Iosepha, haapao atura oia i tei parauhia mai e te melahi a te Fatu.

- Haapopou tatou i te Parau a te Atua.

E aore râ :

2. « Inaha hoi, i imi noa na maua o t? metua tane ia oe ma te ahoaho »

Evanelia o Iesu-Kirito a Luka peata 2, 41-51a

I te mau matahiti atoa, e haere na metua o Iesu i Ierusalema no te oroa P?sa. ’E tae a’era i te ahuru ma piti o t?na matahiti, ua haere atura ratou i taua oroa ra, mai tei m?tauhia. E hope a’era te pu’e mahana o te oroa, ua h?ho’i Iosepha raua o Maria. Ua faaea r? te tamaiti o Iesu i Ierusalema, ’e aita na metua i ite. Te manao ra raua e, tei roto i te pupu pererina ; i haere noa ai raua e hoe a’era mahana i te haereraa. O to raua ïa imiraa iana i rotopu i te mau fetii ’e te feia i m?tarohia e raua. ’E, aore a’era oia i itea, h?ho’i atura raua i Ierusalema, i te paimiraa iana. E hope a’era na mahana e toru, ite atura raua iana i roto i te hiero ; ua parahi oia i ropu i te mau orometua, te faaroo atu ra oia ia ratou ’e te uiui atu ra. Umere anae ihora te feia atoa i faaroo iana ra i t?na maramarama ’e i t?na mau pahonoraa. I to raua iteraa iana, hitima’ue a’era raua ; ua parau atura tana metua vahine iana : « E ta’u tamaiti, e aha oe i na reira mai ai ia maua ? Inaha hoi, i imi noa na maua o t? metua tane ia oe ma te ahoaho. » Ua pahono maira oia : « E aha orua i imi mai ai ia’u ? Aita anei orua i ite e, ei roto vau i te fare o ta’u Metua e ti’a ai. » Aita r? raua i taa i te auraa o te parau t?na i ta’o mai nei ia raua. Hoi maira Iesu na muri ia raua i Nazareta. Ua auraro oia ia raua.

- Haapopou tatou i te Parau a te Atua.